Criza energetică continuă, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, înseamnă că premierul Giorgia Meloni și aliații săi nu vor putea să-și îndeplinească cele mai extravagante promisiuni din campania electorală, inclusiv reducerile drastice de taxe. „Nu vom putea face totul, deodată. Încercările anterioare de a face acest lucru s-au încheiat cu un dezastru”, a declarat duminică ministrul Industriei, Adolfo Urso, pentru ziarul La Stampa, conform Observator.
Meloni a declarat deja că aproximativ două treimi din puterea de cheltuire suplimentară va fi folosită pentru a ajuta companiile și gospodăriile să supraviețuiască facturilor la gaze și electricitate care au atins un nivel record. Acest lucru se adaugă la cele aproximativ 75 de miliarde de euro cheltuite în 2022 pentru a face față creșterii prețurilor la energie.
Cabinetul a ridicat luna aceasta ținta de deficit pentru 2023 la 4,5% din produsul intern brut, de la o prognoză de 3,4% făcută de guvernul precedent al lui Mario Draghi. Miniștrii spun însă că vor fi prudenți din punct de vedere fiscal și vor evita erorile bugetare care au desființat-o pe Liz Truss, fostul prim-ministru britanic.
Drept urmare, promisiunile din campanie ale partidului de extremă dreapta Liga pentru o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate și, în timp ce bugetul va include o reducere a poverii fiscale asupra forței de muncă, au fost excluse reducerile pe scară largă ale impozitului pe venit.
În încercarea de a ajuta familiile să facă față unei inflații amețitoare, care, conform indicelui armonizat la nivelul UE, a ajuns la 12,6% în octombrie, de la an la an, cabinetul ia în considerare eliminarea taxei pe vânzări pentru produsele de bază, cum ar fi laptele și pâinea.
Împrumuturile suplimentare vor acoperi o parte din angajamentele de cheltuieli, dar se așteaptă ca venituri noi de aproximativ 3 miliarde de euro să fie obținute prin intermediul unui impozit excepțional pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de prețurile foarte mari ale petrolului și gazelor.
În încercarea de a face economii, Meloni ar trebui, de asemenea, să înceapă să elimine schema de ajutor pentru sărăcie „salariul cetățenilor”. Partidele de stânga spun că măsura este vitală, având în vedere starea dificilă a economiei, dar partidele de coaliție spun că aceasta le permite șomerilor să se sustragă pieței muncii.
„(Plățile) vor fi oprite pentru cei cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani care pot munci. Dar nu se va întâmpla dintr-o dată. Va exista o fază de tranziție în 2023”, a declarat subsecretarul de stat Giovanbattista Fazzolari pentru cotidianul Corriere della Sera.
După ce cabinetul va aproba bugetul, parlamentul va avea termen până la 31 decembrie pentru a-l promulga.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News