"În afară de marile mişcării migratorii dinspre Ucraina, vedem că tot mai mulţi oameni vin în Europa prin Marea Mediterană şi pe ruta Balcanilor, iar asta mă îngrijorează", a spus ea după o întâlnire cu lideri regionali şi locali din Germania despre măsurile necesare pentru a face faţă înmulţirii sosirilor.

Nancy Faeser a precizat că Austria şi Cehia au fost de acord să verifice la rândul lor persoanele care vin dinspre graniţa cu Slovacia.

Ruta Balcanilor de Vest rămâne cel mai activ traseu pentru migranţi înspre Uniunea Europeană, cu o creştere de 141% a numărului de depistări în august, până la 15.900, a anunţat luna trecută agenţia de frontieră Frontex.

În primele opt luni ale anului, numărul de treceri ilegale a crescut de aproape două ori faţă de anul anterior, ceea ce a pus o presiune tot mai mare asupra agenţilor de frontieră.

Nancy Faeser a criticat politica de vize a Serbiei, spunând că aceasta este "inacceptabilă" şi că a contribuit la migraţia de-a lungul rutei Balcanilor de Vest.

"Este clar că practicile Serbiei în materie de vize sunt inacceptabile şi contribuie la aceste mişcări pe ruta Balcanilor", a afirmat ea, adăugând că Belgradul "trebuie să îşi adapteze regulile la cele din UE".

Politica de scutire de vize a Serbiei faţă de ţări precum India şi Tunisia permite un aflux de migranţi care apoi încearcă şi intră ilegal în UE.

În 2022, 15.000 de cereri de azil în Austria din partea indienilor şi tunisienilor

Conform unei relatări anterioare din ziarul austriac Der Standard, 15.000 de cereri de azil în Austria au venit în acest an numai de la cetăţeni indieni şi tunisieni.

Ungaria, Serbia şi Austria au promis săptămâna trecută noi măsuri pentru a controla fluxul de migranţi ilegali spre UE prin Balcanii de Vest.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a spus că Belgradul îşi va alinia politica de vize cu cea din UE pentru ca migranţii să nu mai poată folosi Serbia ca primă ţară de intrare, adăugând că se înregistrează o creştere mare a numărului de sosiri din Siria, Pakistan şi Afganistan.

Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe ruta Balcanilor, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania.

Din 2016 şi odată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE în raportul său pe 2022 privind migraţia.

Nancy Faeser a anunţat că vrea să discute cu omologii săi europeni atât despre Serbia, cât şi despre o întărire a agenţiei Frontex care să le permită ţările europene sau membre ale Spaţiului Schengen să îşi securizeze frontierele externe. O reuniune a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru vineri.

Refugiaţii din Ucraina contribuie la o creştere record a populaţiei Germaniei

Refugiaţii care sosesc din Ucraina au contribuit la creşterea populaţiei Germaniei până la cel mai înalt nivel al său înregistrat vreodată, a anunţat Oficiul Federal de Statistică, potrivit căruia 84 de milioane de oameni locuiesc acum în cea mai populată ţară a Uniunii Europene (UE).

Germania are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume şi, potrivit unor estimări, cea mai îmbătrânită populaţie, însă sistemul său de sănătate, cererea de mână de lucru şi o politică relativ deschisă privind imigraţia au făcut din Germania o destinaţie atractivă pentru migranţi, încă înainte ca Uniunea Europeană (UE) să-şi deschidă porţile pentru ucrainenii care fug din ţara lor după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie.

Într-un raport dat publicităţii marţi, Oficiul Federal de Statistică informează că populaţia Germaniei a crescut cu 1%, cu 843.000 de oameni, în prima jumătate a lui 2022. De-a lungul întregului an 2021, populaţia Germaniei a crescut cu numai 0,1%. În aceeaşi perioadă, Germania a înregistrat o imigraţie netă de 750.000 de oameni din Ucraina.

Creşteri la o scară comparabilă au fost înregistrate doar de trei ori după reunificarea Germaniei, în 1990, şi de fiecare dată ea a avut legătură cu un val de refugiaţi.

În 1992, refugiaţi ai războiului din fosta Iugoslavie au contribuit la creşterea populaţiei Germaniei cu 700.000. În 2015, Germania şi-a deschis frontierele pentru aproape un milion de refugiaţi ai războiului din Orientul Mijlociu.

Populaţia feminină a Germaniei a crescut cu 1,2%, semnificativ mai mult decât populaţia sa de sex masculin, care a crescut cu 0,8%, reflectând astfel faptul că majoritar femeile şi copiii au fugit de războiul din Ucraina. Bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani le este interzic să părăsească Ucraina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News