Curtea Federală a Muncii a hotărât recent că lucrătorii de îngrijire și ajutoarele domestice străine au dreptul la un salariu minim. Dar nu toate femeile din Europa de Est sunt recunoscătoare pentru această hotărâre. Unii se tem că, în curând, nu vor mai avea deloc de lucru din această cauză - pentru că nicio familie nu-și poate permite să plătească pentru îngrijire.

Marinela este româncă. Și o asistentă calificată cu calificări suplimentare. Lucrează în Germania de șase ani ca ajutor la domiciliu, sprijinind rudele în îngrijirea lor. Nu toate misiunile sunt frumoase, spune ea. Unele sunt mai dificile decât altele. Uneori, nopțile sunt scurte și zilele sunt lungi. Uneori devine un fel de membru al familiei în timpul unei misiuni și este greu să îți iei rămas bun de la ea.

Marinela, îngrijitore româncă: "Niciodată nu aș fi câștigat atât de mult la locul de muncă din România"

Dar toate misiunile au un lucru în comun: "Niciodată nu aș fi câștigat atât de mult la locul de muncă din România", spune românca de 53 de ani, citată de Merkur.de. Mulți dintre colegii ei sunt de aceeași părere. "Pot să le ofere copiilor lor o educație bună datorită muncii din Germania." Marinela lucrează în Bavaria timp de trei luni, apoi este în România pentru trei luni, trăind din ceea ce a câștigat. Este fericită cu această viață, spune ea. Își iubește munca - chiar și în zilele obositoare.

Nu toate ajutoarele din Europa de Est sunt la fel de fericite ca ea. O bulgăroaică care, conform propriilor declarații, a îngrijit non-stop un bătrân de 90 de ani, s-a adresat Curții Federale a Muncii - și a obținut dreptate. Judecătorii au decis că aceasta avea dreptul la un salariu minim - inclusiv pentru orele de gardă (am relatat). Este o decizie de referință - cu consecințe grave.

Vezi aici mai multe: Germania. Sentința care zdruncină industria îngrijirii permanente la domiciliu: Îngrijitoarele, salariu minim, la fel ca pompierii

Când Marinela a auzit despre asta, s-a speriat. "Sunt nebuni?", a crezut la început, spune ea. Pentru că îngrijirea 24 de ore din 24 la salariul minim este greu de plătit pentru o familie. Apoi, cu zile de opt ore pe zi și săptămâni de cinci sau șase zile, ar fi nevoie de trei-patru lucrători. Toți ar trebui să fie găzduiți și hrăniți de familie. Și doar pentru îngrijire, 10 000 de euro pe lună s-ar aduna rapid. Marinela se teme că, pentru multe familii, singura modalitate de a-și permite îngrijirea la domiciliu ar fi să angajeze lucrători est-europeni pe piața neagră. Iar condițiile de muncă pentru acești lucrători sunt mult mai proaste decât pentru cei care, ca Marinela, sunt plasați de agenții.

Îngrijitoarele românce din Germania se tem pentru locurile de muncă după decizia privind salariul minim

Recunoaște că zilele sale de lucru sunt adesea mai lungi de opt ore, spune ea. Dar ea poate decide singură dacă condițiile generale sunt de așa natură încât vrea să accepte această misiune. Dacă există probleme cu o familie, ea se poate adresa șefului ei, iar agenția îi aranjează o nouă misiune și se ocupă de tot. Marinela este mulțumită și de veniturile de până acum: "Este mult mai mult decât aș fi putut câștiga în România".

Nu ar mai vrea să lucreze acolo, spune ea: "Condițiile sunt mult mai grele - pentru bani foarte puțini". La fel ca multe dintre colegele sale, se teme că în curând va trebui să aleagă între munca la negru și munca în România, dacă agenția sa va rămâne fără locuri de muncă pentru ea. "Dar mai sunt și alte voci", spune ea. "Unii s-au bucurat când au auzit de hotărâre". Marinela crede că nu au luat în calcul consecințele.

Vezi și: Germania. O româncă zdruncină sistemul îngrijirii la domiciliu. Daniela: Muncă non-stop, plătită doar 6 ore. „Și noi suntem oameni!“

Agenția pentru care și Marinela lucrează are deja contracte cu îngrijitori independenți. Aceștia pot fi solicitați ca sprijin, iar agenția îi plasează la fel ca pe angajații permanenți. Singura diferență este că nu li se aplică reglementările privind salariul minim și timpul de lucru. De 14 ani, Austria lucrează cu lucrători independenți pentru a sprijini femeile din Europa de Est. Aceștia nu au dreptul la ore suplimentare, dar sunt asigurați și înregistrați, iar pentru ei există subvenții din partea statului. "În Germania, politicienii au închis până acum ochii la această problemă", spune reprezentantul agenției pentru care lucreză Marinela. Hotărârea privind salariul minim crește acum presiunea pentru a schimba ceva în sistemul de îngrijire.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News