"Noi, persoane adoptate şi părinţi adoptivi francezi, cerem guvernului şi parlamentarilor să înfiinţeze o comisie de anchetă pentru a fi constatate practicile ilegale din adopţia internaţională din anii 1970", scriu membrii acestui grup creat recent pentru "Recunoaşterea adopţiilor ilicite în Franţa" (Raif) într-o petiţie adresată Adunării Naţionale şi publicată pe site-ul change.org.

În ultimii ani, mai mulţi copii adoptaţi în Franţa, acum adulţi, au mărturisit în cărţi sau în mass-media despre dificultăţile în găsirea originilor lor sau chiar despre proceduri frauduloase în timpul adopţiei lor.

Acesta este cazul cântăreţei Carmen Maria Vega, adoptată la vârsta de nouă luni, care a mărturisit recent pentru AFP că a descoperit în timpul unei călătorii în Guatemala în căutarea mamei sale biologice că era un copil furat.

Falsificare de documente, dosare pierdute, victime ale traficului de copii

Acum doi ani a fost dezvăluit un vast trafic de adopţii în Sri Lanka implicând mai multe familii franceze.

Pentru Emmanuelle Hebert, unul dintre purtătorii de cuvânt ai colectivului, "aceste poveşti nu sunt cazuri izolate. Acestea fac parte dintr-un sistem şi probabil că a existat o delăsare'' din partea Franţei, denunţă ea.

Deschiderea unei anchete ar putea permite, potrivit ei, "să stabilească statistici şi să cerceteze toate organismele autorizate pentru adopţii", asociaţii private a căror autorizare este eliberată de Misiunea internaţională de adopţie (MAI), subordonată Ministerului Afacerilor Externe.

Emmanuelle Hebert, născută în India, a ajuns la aeroportul Orly din Paris în 1977, la vârsta de doi ani şi jumătate, pentru a fi adoptată de o familie franceză prin intermediul uneia dintre aceste asociaţii.

În timp ce dosarul său de orfelinat menţiona că mama ei murise la scurt timp după naştere şi că tatăl ei o abandonase, ea a descoperit în 2008, în timpul unei călătorii în căutarea rădăcinilor sale, că mama ei era în viaţă şi a întâlnit-o. Dar unsprezece ani mai târziu, orfelinatul "îi spune o nouă poveste cu o altă mamă, şi ea decedată".

"După 20 de ani de cercetări, trei călătorii în India, încă nu ştiu ce este adevărat şi ce este fals'', mărturiseşte cvadragenara care nu a găsit un act oficial de abandon în dosarul ei.

Adopţii ilegale în mai multe state europene

Recent, Olanda şi Elveţia au recunoscut "practici ilegale" în adopţiile de copii din străinătate şi şi-au exprimat regretul. Pe 8 februarie, guvernul olandez a suspendat chiar adopţiile internaţionale după concluziile anchetei.

Confruntându-se cu numărul mic de copii disponibili să fie adoptaţi în Franţa, multe familii care doresc să adopte privesc de decenii în străinătate.

Citeşte şi: Olanda blochează adopţia copiilor din alte state după mai multe cazuri de copii cumpăraţi sau furaţi de lângă părinţi

În 15 ani, numărul acestor adopţii a scăzut de zece ori. În 2019, 421 de copii au fost adoptaţi din străinătate faţă de peste 4.000 în 2005, conform numerelor oficiale.

"Dosarele neregulate sau ilicite nu sunt majoritare, dar suntem conştienţi de tot mai multe cazuri", notează Anne Royal, preşedinta Asociaţiei Familii pentru Copii şi Adopţii (EFA), care are peste 5.000 de membri.

"De multe ori, în timpul cercetării legate de origine, cineva îşi dă seama că a fost obiectul unei adopţii ilegale. Este o lovitură în viaţa tuturor, a celor adoptaţi, a familiei lor adoptive şi biologice ', continuă doamna Royal, care susţine demersul grupului.

''Trebuie să ne confruntăm cu trecutul şi responsabilitatea fiecărei persoane. Este un drept să cunoaştem realitatea originilor cuiva'', conchide ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News