Totuşi, amenda va fi de zece ori mai mică decât cea prevăzută în propunerea din anteproiectul de lege şi pe care unii au considerat-o disproporţionată, semnalează Ministerul elveţian al Justiţiei.

În plus, amenzile vor putea fi contestate, lucru care de asemenea nu era prevăzut în anteproiectul de lege, şi vor fi permise numeroase excepţii. Astfel, interdicţia nu se va aplica la bordul avioanelor, în incintele misiunilor diplomatice şi consulare, în biserici şi alte lăcaşuri de cult.

Acoperirea feţei va mai fi permisă dacă este impusă de motive ''sanitare, de securitate, climatice, de obiceiurile locale, din motive artistice, de divertisment sau publicitare'', precizează Ministerul elveţian al Justiţiei.

La 7 martie 2021, elveţienii au aprobat prin referendum, cu 52% din voturile participanţilor, interdicţia de a purta în public vălul integral sau burka, elemente tradiţionale pentru multe femei în cultura islamică.

Decizia luată de elveţieni la urne a fost atunci criticată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, care a considerat că această interdicţie va conduce la mai multă marginalizare şi la excluziune din viaţa publică pentru femeile musulmane, relatează Agerpres. 

Problema vălului pentru femei a dus la proteste uriașe în Iran

Problema vălului islamic creează în continuare controverse la nivel mondial, iar cel mai recent și răsunător scandal a izbucnit în Iran, acolo unde o tânără a murit în arest, după ce a fost reținută de poliția Moravuri din Iran, pe motiv ca nu purta vălul corespunzător. 

Cel puţin 108 oameni au murit în Iran în reprimarea manifestaţiilor declanşate luna trecută după moartea tinerei Mahsa Amini în urma arestării sale de către poliţia de moravuri, a indicat miercuri organizaţia nonguvernamentală Iran Human Rights (IHR), transmite AFP.

Forţele de securitate iraniene au ucis de asemenea cel puţin alte 93 de persoane în ciocniri distincte la Zahedan, în provincia Sistan-Baluchistan (sud-est), unde violenţele au pornit pe fondul protestelor împotriva unui presupus viol comis de un poliţist asupra unei tinere, a precizat organizaţia.

Mişcarea de contestare din Iran a început pe 16 septembrie, data când Mahsa Amini, de etnie kurdă, în vârstă de 22 de ani, a murit la spital la trei zile după arestarea ei la Teheran de către poliţia de moravuri pentru că ar fi încălcat codul vestimentar strict impus femeilor în republica islamică.

În pofida sutelor de arestări şi a represiunii sângeroase, această mişcare de contestare, cea mai importantă de la protestele din 2019 împotriva creşterii preţurilor la combustibil, nu slăbeşte în intensitate.

Organizaţii pentru drepturile omului atrag atenţia asupra represiunilor deosebit de dure de la Sanandaj, capitala provinciei Kurdistan (nord-vest), regiunea de unde era originară Mahsa Amini.

"Comunitatea internaţională trebuie să împiedice noi crime în Kurdistan venind cu un răspuns imediat", a subliniat miercuri Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul ONG-ului IHR, cu sediul în Norvegia, atenţionând împotriva unei "iminente reprimări în sânge" în provincia iraniană.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News