A plecat în tăcere, așa cum sosise, cu cincisprezece ani în urmă, de la Torino, după o viață plină de aventuri care l-a purtat prin jumătate de Europa. Întâi un accident, cu pierderea vederii de la un ochi, o căsătorie care s-a terminat prost, apoi sărăcia au fost factorii care l-au condus spre Cuneo, Italia, loc în care a devenit extrem de plăcut de oameni.

Ajutorul de șomaj nu era suficient pentru a-l întreține, așa că a devenit o prezență obișnuită sub arcadele de pe Corso Nizza. Așezat la colțul intrării din curtea dintre fosta bancă Carige (acum Bper) și magazinul de tutun Tonelli, cerșea în compania cățelușului său alb Lupo. De curând adoptase un altul, Roby.

În această dimineață (miercuri, 9 martie), persoane necunoscute au lăsat flori și un bilet: "Drum bun, Angelo, om bun. Fie ca pământul să-ți fie ușor", conform presei străine.

Rămas bun de la Angelo Caliò, cerșetorul cu inimă bună din Cuneo

Rămas bun de la Angelo Caliò, 73 de ani, cerșetorul cu inimă bună din Cuneo, care a murit la spitalul 'Carle' din Confreria, unde era internat de câteva zile.

Sicilian, originar din Paternò, ca mulți alți compatrioți, emigrase în căutarea unui loc de muncă. A plecat de acasă la vârsta de 14 ani, în Germania, și a făcut de toate, de la muncitor la bucătar. Apoi s-a întors în Sicilia, unde în timpul unei pauze, în timp ce lucra pentru municipalitatea din Paternò, o așchie l-a lovit la ochiul drept, orbindu-l.

Angelo fusese căsătorit și avea copii care locuiau în Franța. În 2009, se mutase la Cuneo, singur, într-o rulotă. Apoi își găsise o casă în Roata Rossi, iar în cele din urmă în via Bersezio, un apartament la etajul trei, împărțit în ultimul an cu un partener român. În fiecare zi, de la 8 dimineața până seara, indiferent de anotimp, Angelo se instala cu câinii săi iubiți în Corso Nizza.

În lipsa banilor, Angelo s-a apucat de făcut curățenie pe stradă

Mereu tăcut, niciodată o rugăminte către trecători, niciodată o intruziune sau un cuvânt deplasat, el spunea pur și simplu "mulțumesc" celor care lăsau bani, mâncare sau alte lucruri de primă necesitate într-o cutie de carton. Cu timpul, se apucase de curățenie pe stradă: o mătură și o lopată, strângea mucuri de țigară și gunoaie din zonă, activitate apreciată de magazinele care îi dădeau câțiva bănuți, uneori chiar ceva mai mult.

"Oamenii sunt buni și mă iubesc", a spus el: "Poate că la sfârșitul zilei am strâns cam aceiași bani ca atunci când cerșeam, dar există mai multă satisfacție pentru că i-am câștigat.”

Mulți locuitori din Cuneo se opreau să stea de vorbă cu el și îl îndrăgeau. Printre alții se număra avocatul Claudio Massa, care îl ajutase să-și găsească ultima locuință din Via Bersezio.

"Era atât de apreciat, încât i-au pus flori și răsaduri, și i-au dorit țărâna ușoară", spune avocatul, fost președinte al Baroului de avocați. "Angelo era un om bun, politicos și amabil. Țineam la el, l-am sprijinit cât am putut de mult. Primea o mică alocație socială care nu era suficientă pentru a-și plăti chiria și facturile. Acum, partenerul său nu va mai putea să o încaseze, așa că am luat deja legătura cu Caritas pentru a găsi o soluție".

Trupul neînsuflețit a fost depus la morga spitalului din Carle. Pentru înmormântare, se așteaptă o intervenție, așteptată în cazuri de indigență, din partea municipalității din Cuneo, care și-a dat, de asemenea, disponibilitatea de a găsi o locuință pentru câinii Lupo și Roby.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News