Sentința Curții Supreme a Marii Britanii, emisă marți, conform căreia premierul britanic, Boris Johnson, a acționat ilegal prin decizia de a suspenda Parlamentul de la Londra, a relansat o serie de dezbateri între reprezentanții executivului, respectiv ai legislativului, asupra termenului și condițiilor de ieșire a statului britanic din blocul european.
Uniunea Europeană, prin declarațiile unora dintre oficialii săi ia în considerare posibilitatea unei noi amânări a termenului limită de ieșire a Marii Britanii, ce poate fi programat la mijlocul anului 2020; contrar fermității cu care premierul în exercițiu, Boris Johnson, anunță data de 31 octombrie pentru realizarea Brexit-ului.
După ce ieșirea oficială a Marii Britanii din UE a fost amânată de două ori, față de termenul inițial din luna martie, cele două părți implicate în proces, adoptă atitudini contrare: premierul britanic vrea ieșirea statului sau, cu sau fără un acord prestabilit, în timp ce oficialii europeni nu sunt favorabili ideii unui Brexit fără acord.
„Suntem în favoarea unei extinderi dacă vom vedea care este calea de urmat, pot fi alegeri generale, poate fi un al doilea referendum, poate fi un acord de retragere”, a declarat, miercuri, europarlamentarul Guy Verhofstadt.
„Cred că dacă există unanimitate… pentru a spune ‘Ok, hai să mergem mai departe cu o extindere dacă există o cale sigură către o soluție pentru probleme și o rezolvare a situației pe care o avem astăzi'”, a mai adăugat oficialul european, în același comunicat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News