Rosenkranz va candida împotriva actualului preşedinte Alexander Van der Bellen la scrutinul ce va avea loc la data de 9 octombrie, a anunţat marţi formaţiunea politică.
Rosenkranz, avocat de profesie, a fost membru al Consiliului Naţional, camera inferioară a parlamentului austriac, din 2008 până în 2019.
Van der Bellen, fost lider al Partidului Verzilor, va candida pentru un al doilea mandat de preşedinte, o funcţie cu atribuţii în mare măsură ceremoniale.
În 2016, în primul tur de scrutin, Van der Bellen s-a clasat pe locul secund, în spatele lui Norbert Hofer, candidatul FPÖ. În turul al doilea, Van der Bellen l-a învins pe Hofer la mică distanţă, însă rezultatul a fost anulat din cauza unor nereguli. Scrutinul s-a repetat, iar Van der Bellen a câştigat în cele din urmă cu aproape 54% din voturi, potrivit Agerpres.
Ministrul Energiei din Austria a cerut populaţiei şi industriei să se pregătească să economisească gazele naturale la iarnă.
Titulara Ministerului Energiei din Austria, una dintre ţările UE cele mai dependente de gazele ruseşti, a cerut marţi populaţiei să se pregătească pentru a economisi încălzirea iarna viitoare şi companiilor industriale să facă ajustările tehnice necesare pentru a folosi petrol în locul gazelor naturale acolo unde este posibil, relatează agenţia EFE.
''Rusia foloseşte furnizarea gazelor ca armă'', a spus în faţa presei ecologista Leonore Gewessler, după ce a participat la o şedinţă extraordinară de guvern convocată în urma încetinirii înmagazinării gazelor după reducerea la jumătate a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream 1.
''Avem fluxuri de gaze ruseşti foarte limitate'', a recunoscut ea, calificând situaţia drept ''critică''.
Potrivit versiunii companiei ruse Gazprom, scăderea volumului de gaze livrate prin conducta Nord Stream 1 este cauzată de probleme tehnice generate de sancţiunile pe care UE le-a impus Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei.
Rezervele de gaze înmagazinate în depozitele Austriei echivalează în prezent cu 47% din consumul anual al acestei ţări.
Pentru a atinge obiectivul UE de a avea depozitele pline la 80% până în luna noiembrie, Austria trebuie să primească zilnic suficient gaz pentru a genera 368 de gigavaţi pe oră, parametru care a scăzut sub 100 în unele intervale de timp săptămâna trecută.
Totuşi, fluxul de gaze s-a normalizat la sfârşitul săptămânii trecute, astfel că guvernul de la Viena a decis să nu activeze starea de alertă generală şi să menţină alerta timpurie, cel mai redus din cele trei niveluri ale planului de urgenţă energetică.
Ministrul austriac al energiei a dat asigurări că pentru moment aprovizionarea cu gaze este garantată, dar a atenţionat asupra ''incertitudinii totale'' asupra evoluţiei situaţiei în lunile următoare, întrucât nu putem ''să ştim ce va decide (preşedintele rus Vladimir) Putin''.
Leonore Gewessler a subliniat totodată că o eventuală sistare completă a livrărilor de gaze ruseşti ar fi foarte gravă şi a cerut populaţiei să profite de vară pentru a face reviziile propriilor sisteme de încălzire, ceea ce ar permite economii la gaze de până la 15%.
Ea a anunţat de asemenea că societăţile industriale care folosesc mari volume de gaze vor primi dispoziţia de a-şi adapta instalaţiile pentru a putea folosi surse alternative de energie în procesul de producţie, în special petrol.
Leonore Gewessler a mai menţionat că următorul moment critic va fi lunea viitoare, când încep lucrările periodice de întreţinere a gazoductului Nord Stream 1.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News