Acest ''dialog'', iniţiat de Angela Merkel după împotmolirea negocierilor la conferinţa ONU asupra schimbărilor climatice în anul 2009, are rolul de a pregăti aceste conferinţe anuale (COP), următoarea (COP26) fiind stabilită pentru sfârşitul acestui an în oraşul scoţian Glasgow.

Merkel a mai cerut ca la această ediţie a conferinţei să fie discutată o nouă ţintă de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice după anul 2025, care să depăşească angajamentul anual de 100 de miliarde de dolari promis de statele industrializate până în acel an.

Ea a insistat însă asupra taxării sporite a emisiilor de carbon şi a susţinut ca în întreaga lume sursele regenerabile să ia locul cărbunelui în producţia de energie electrică.

Invocând noul obiectiv al Germaniei de reducere a acestor emisii cu 65% până în anul 2030, faţă de 55% cât era obiectivul anterior, şi apoi cu 88% până în 2040, precum şi noua taxă de 25 de euro pe tona de CO2 aplicată în Germania sectoarelor transporturilor şi termoficării, Merkel a îndemnat şi celelalte ţări să urmeze acest exemplu, prin instituirea de taxe asupra emisiilor de carbon, deşi nu toate ţările au economii la fel de performante ca cea germană.

De asemenea, Angela Merkel a lăudat ''noua ambiţie climatică'' a administraţiei preşedintelui american Joe Biden, precum şi iniţiativele de acest fel ale altor ţări, de pildă Canada, dar a apreciat că ''este de dorit ca acestor eforturi naţionale să se adauge mecanisme globale armonizate''.

Premierul britanic Boris Johnson, gazdă a COP26 şi participant joi la acest dialog pregătitor, desfăşurat prin videoconferinţă, alături de Merkel şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a vorbit la rândul său despre ''obligaţia morală şi practică'' a ţărilor industrializate de a face progrese care să permită aplicarea unor strategii eficiente împotriva schimbărilor climatice, el amintind că aceste ţări au beneficiat de la începutul Revoluţiei Industriale de pe urma exploatării resurselor de cărbune.

La rândul său, Antonio Guterres le-a cerut liderilor statelor G7 angajamente substanţiale pentru a ajuta statele în dezvoltare să aplice măsurile economice de combatere a schimbărilor climatice, adică ''cel puţin să-şi dubleze ultimele angajamente climatice'', şi de asemenea să-şi respecte ''promisiunea de a oferi anual 100 de miliarde de dolari pentru acţiunea climatică în ţările în dezvoltare''. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News