Potrivit ministerului, aceste campanii de dezinformare reprezintă un risc major pentru securitatea națională, și sunt sancționate de art. 404 din Codul Penal, care prevede pedeapsa pentru comunicarea de informații false.
Conform unui comunicat al Ministerului Energiei, decizia a fost motivată de apariția sistematică a unor materiale defăimătoare în mediul online, menite să inducă în eroare opinia publică.
„Aceste informații false și tendențioase, vehiculate pe rețelele de socializare, insinuează că proiectele hidroenergetice ale ministerului ar include cedarea lacurilor de acumulare unor entități străine. Astfel de afirmații sunt complet nefondate și reprezintă un atac la adresa securității naționale și a intereselor strategice ale României”, se precizează în comunicat.
Ministerul a subliniat că aceste campanii de dezinformare nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un efort orchestrat de destabilizare a încrederii publice în autoritățile române și de promovare a unui discurs extremist. Comunicatul face trimitere la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională, care consideră astfel de acțiuni drept amenințări la adresa stabilității și suveranității statului.
Mai mult, Ministerul Energiei a reamintit prevederile constituționale privind proprietatea publică. Conform art. 136 din Constituția României, bogățiile de interes public, inclusiv apele cu potențial energetic, „fac obiectul exclusiv al proprietății publice” și nu pot fi vândute către entități private, fie ele române sau străine.
„Acest articol este un garant al suveranității naționale și al protecției resurselor naturale ale țării”, au adăugat reprezentanții ministerului.
Un exemplu central al acestor proiecte strategice este centrala hidroenergetică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, un proiect care respectă atât legislația românească, cât și pe cea europeană. Scopul acestuia este consolidarea Sistemului Energetic Național (SEN) și asigurarea securității energetice, contribuind la tranziția României către o economie sustenabilă.
Proiectele de acest tip sunt esențiale pentru echilibrarea producției și consumului de energie, fiind piloni ai strategiei energetice naționale. Ministerul avertizează însă că orice tentativă de boicotare sau denigrare a acestor inițiative, inclusiv prin campanii de dezinformare, va fi sancționată prompt prin sesizarea organelor de urmărire penală. „Protejarea interesului național și a securității energetice reprezintă priorități absolute pentru Ministerul Energiei”, se arată în comunicat.
Sebastian Burduja a declarat ferm că resursele naturale ale țării nu sunt și nu vor fi de vânzare, menționând că orice afirmație contrară reprezintă o dezinformare deliberată. „Astăzi am sesizat DIICOT pentru a combate o campanie sistematică de dezinformare care pune în pericol securitatea națională și subminează proiectele de construire a centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj. Resursele țării, inclusiv lacurile de acumulare, nu sunt de vânzare. Constituția României este clară în această privință, iar noi, ca autorități, avem datoria de a respecta și proteja legea fundamentală. Voi continua să apăr interesul național fără compromisuri”, a declarat ministrul.
Pentru 2025, Ministerul Energiei intenționează să lanseze noi proiecte de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în zona lanțului carpatic, menite să crească capacitatea de stocare a energiei și să contribuie la un viitor energetic sustenabil. Aceste proiecte, considerate de importanță strategică, vor sprijini tranziția energetică a României și vor asigura stabilitatea sistemului energetic pe termen lung.
„Construirea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj este o direcție ireversibilă pentru România. Este un angajament asumat de țara noastră în fața cetățenilor săi și a partenerilor europeni. Orice sabotaj în acest sens nu va fi tolerat”, a subliniat Sebastian Burduja.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News