Sărbătoarea Sfântului Ștefan este marcată în România prin tradiții religioase și obiceiuri specifice, iar peste 520.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica.

Cine a fost Sfântul Ștefan

Conform Noului Testament, Sfântul Ștefan provenea din Ierusalim și era de origine iudaică. A fost ales arhidiacon, o poziție care l-a adus în atenția autorităților evreiești, deoarece predica învățăturile lui Iisus și câștiga mulți susținători. Revolta fariseilor a dus la acuzarea sa de blasfemie, fiind acuzat că a vorbit împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu.

În urma unui proces condus de Caiafa, același judecător care l-a interogat și pe Mântuitor, Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte prin lapidare. Cu toate că a fost executat pentru credința sa, el a rămas un simbol al devotamentului religios și al curajului de a-și urma credința până la capăt.

Câți români își sărbătoresc ziua de nume de Sfântul Ștefan

Peste 520.000 de români își sărbătoresc astăzi ziua de nume, conform datelor oferite de Direcția de Evidență a Persoanelor. Dintre aceștia, 364.444 sunt bărbați și 155.559 sunt femei. Cei mai mulți bărbați care poartă numele Ștefan sunt 312.604, iar printre femeile sărbătorite, cele mai multe poartă prenumele Ștefania (128.775 de femei). De asemenea, sunt sărbătoriți și cei care poartă nume derivate de la Ștefan, precum Istvan/Istcan (32.064 persoane), Fanel/Fănel (8.006), Stefanel/Ștefănel (3.489), Stefanut/Ștefănuț (3.277), și altele.

În tradiția românească, această zi este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și prin obiceiuri care celebrează spiritul de dăruire și comunitate. În multe familii, se pregătesc prăjituri sau plăcinte tradiționale, iar masa de Sfântul Ștefan este adesea una bogată, cu preparate specifice sărbătorilor de iarnă.

Tradiții și obiceiuri în ziua de Sfântul Ștefan

Sfântul Ștefan este considerat un simbol al binefacerii și al jertfei pentru credință, iar în unele zone ale țării, această zi este dedicată actelor de caritate. Oamenii aleg să doneze alimente sau obiecte necesare celor nevoiași, în semn de respect pentru sacrificiul său. De asemenea, mulți credincioși participă la slujbe religioase, rostind rugăciuni speciale în cinstea sfântului, iar clerul adresează omagiu martiriului său.

Totodată, în unele culturi, sunt păstrate obiceiuri legate de prepararea unor mâncăruri specifice, precum prăjituri sau plăcinte cu mere sau nuci, care sunt împărțite între familie și apropiați. Aceste obiceiuri subliniază legătura profundă dintre credință și viața de zi cu zi, într-o zi dedicată unui sfânt care a ales să își sacrifice viața pentru credință.

Sfântul Ștefan în tradiția românească

Ziua Sfântului Ștefan este una deosebită, o oportunitate de a reflecta asupra sacrificiului și dedicării față de credință, dar și o zi în care oamenii își întăresc legăturile de familie și comunitate. Astăzi, românii își onorează rudele care poartă acest nume, iar tradițiile și obiceiurile specifice acestei sărbători continuă să fie păstrate cu sfințenie în multe colțuri ale țării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News