În condiţiile în care producătorii din întreaga Europă concurează pentru forţa de muncă, lucrătorii est-europeni - care formează vasta majoritate a culegătorilor de fructe din Marea Britanie pot opta unde să lucreze. Fermele au început să-şi fure unii altora culegătorii. "Pentru prima dată vedem că muncitorii vin şi se mută la altă fermă, la scurt timp de la sosire", spune Stephanie Maurel, director executiv la Concordia, unul din cei mai mari furnizori de braţe de muncă. "Dacă aducem mai mult de 100 de muncitori pentru o fermă şi 10 pleacă în altă parte, vor apărea multe deficite".

Anul acesta, Germania a introdus noi stimulente fiscale pentru lucrătorii străini, ceea ce a antrenat temeri că mulţi români ar putea întoarce spatele fermelor britanice, după ce au reprezentat majoritatea culegătorilor de fructe în ultimii ani. "Noi am concurat mereu cu Germania, dar UK a fost mai atrăgătoare - avem o producţie de calitate înaltă, plasată deasupra solului. În Germania, culesul se desfăşoară în mare parte în genunchi", spune Nicholas Marston, preşedintele asociaţiei comerciale British Summer Fruits (BSF). "Mare parte a recoltei nu este acoperită în Germania. Dacă plouă, nu ai de muncă, aşa că până acum Regatul Unit era considerat un loc mai atrăgător. Dar acum, competiţia pentru oamenii din întreaga Europă se încinge".

Efectul BREXIT, resimțit din plin 

Efectele Brexit, care i-a determinat pe mulţi muncitori est-europeni să simtă că sunt mai bineveniţi în alte state membre europene, este o altă preocupare. Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale le-a oferit de curând broşuri în română şi bulgară, în care declară că Regatul Unit este deschis muncitorilor străini.

Dar economia românească în expansiune a dus la scăderea lucrătorilor care pleacă din ţară. O scădere considerabilă a numărului de muncitori care se întorc anual a devenit evidentă în cifrele NFU.

"Muncitorii din România nu mai câştigă de şase ori cât ar obţine acasă", spune Maurel. "Mai degrabă este vorba de trei ori şi jumătate. Asta contează".

Se previzionează că cultivatorii de mere vor fi mai greu loviţi de penuria de forţe de muncă, decât cultivatorii de fructe de pădure, întrucât ei vor avea nevoie de culegători la sfârşitul toamnei, când mulţi români aleg să se întoarcă acasă, după ce au câştigat maximum sumei cu care pot rămâne după impozitare.

Deficit în zona de agricultură 

"În termeni de muncitori din zona economică europeană EEA, încă există un deficit relativ în întregul sector horticol european", a spus Marston. "Aşa că fermierii s-au străduit mult să se asigure că fermele lor sunt atrăgătoare pentru muncitori, cu rate ameliorate de plată, bonusuri şi condiţii de şedere superioare. Marea majoritate a fermelor au suficienţi oameni pentru începutul sezonului, dar există preocupări că cei mai mulţi muncitori români vor rămâne doar o vreme şi spre sfârşitul verii se va ajunge la aceleaşi deficite ca în ultimii doi ani, de 10-15%, poate 30% în unele ferme." Home Office estimează că aproximativ 80.000 de posturi vor trebui completate de lucrători străini, la fermele de fructe britanice, anul acesta. Anticipând probleme după discuţiile cu cultivatorii de fructe, guvernul a permis cooptarea a 2.500 de muncitori, în principal din Rusia, Ucraina şi Moldova, în cadrul unui proiect pilot, dar aceasta constituie doar aproximativ un sfert din minimul considerat necesar de producători.

Mai multe state membre UE sunt interesate de forţe de muncă din alte părţi. Sectorul agricol din Spania angajează numeroşi marocani, în vreme ce Germania primeşte 60.000 de ucraineni la muncă pe câmpurile ei.

Marston previzionează că Regatul Unit le va călca pe urme, cândva. "Noi, asemenea altor sectoare din industria alimentară, vom fi nevoiţi să începem să căutăm personal în afara zonei europene".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News