Familii separate, relaţiile de afaceri perturbate, ambiţii profesionale dejucate. Interdicţia de călătorie impusă de preşedintele Donald Trump la începutul lui 2020, confirmată ulterior de succesorul său, Joe Biden, a fost criticată pe scară largă şi a devenit emblematică pentru bulversările provocate de pandemie.
Pentru a se proteja de ţările cele mai afectate de COVID-19, Donald Trump a impus restricţii călătorilor provenind din China începând cu februarie 2020. Apoi, pe 13 martie, a venit rândul ţărilor europene din spaţiul Schengen. Marea Britanie şi Irlanda au urmat câteva zile mai târziu, în timp ce graniţele terestre cu Mexic şi Canada au fost în mare parte închise. Cu toate aceste ţări, densitatea schimburilor umane şi economice este imensă.
Multe familii de pe ambele maluri ale Atlanticului au aşteptat cu nerăbdare această veste. Deşi din vara trecută era posibil să părăseşti SUA cu destinaţia Europa, străinii care locuiau pe pământ american, deţinători ai anumitor vize, nu aveau nicio garanţie că se pot întoarce acasă.
Pentru a face faţă afluxului de cereri, companiile aeriene au crescut numărul zborurilor transatlantice şi vor folosi aeronave mai mari pentru că această ridicare a restricţiilor reprezintă şi o gură de aer proaspăt pentru un sector puternic afectat de criza declanşată de pandemie.
La rândul lor, autorităţile mexicane se aşteaptă la blocaje masive în trafic la punctele de trecere a frontierei.
„Vor fi instalate toalete portabile deoarece oficialii americani se aşteaptă la timpi de aşteptare care ar putea atinge patru ore. Le cerem şoferilor să dea dovadă de răbdare”, a declarat Cesar Alberto Tapia, directorul pentru siguranţa traficului al oraşului de graniţă Ciudad Juarez, care este conectat cu El Paso (Texas) prin trei poduri internaţionale.
De-a lungul imensei frontiere mexicane, numeroase oraşe americane din statele Texas şi California au suferit din punct de vedere economic ca urmare a limitării schimburilor.
Peste treizeci de ţări sunt vizate de ridicarea interdicţiei de călătorie. Dar intrarea nu va fi complet liberă, iar autorităţile americane intenţionează să monitorizeze starea de vaccinare a călătorilor şi vor continua, în acelaşi timp, să solicite teste COVID-19 negative.
Pentru călătorii care sosesc cu avionul, SUA vor solicita începând de luni, pe lângă dovada vaccinării şi un test realizat cu cel mult trei zile înainte de plecare, stabilirea de către companiile aeriene a unui sistem de urmărire a contactelor.
Pentru călătoriile pe uscat, restricţiile vor fi ridicate în două etape. Începând de luni vor putea trece graniţa cu Canada sau Mexic persoanele care călătoresc din motive considerate neesenţiale, de exemplu familiale sau turistice, cu condiţia să fie vaccinate. Persoanele care călătoresc din motive imperioase - de exemplu şoferii de camion - vor fi scutite. Începând din ianuarie, obligaţia de vaccinare se va aplica tuturor vizitatorilor care trec graniţele terestre, indiferent de motivul intrării.
Autorităţile sanitare americane au indicat că vor fi acceptate toate vaccinurile aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În prezent, conform procedurii de urgenţă a OMS, este vorba de vaccinurile AstraZeneca, Johnson & Johnson, Moderna, Pfizer / BioNTech, Covaxin, Sinopharm şi Sinovac.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News