Inculpatul a reușit să o supună pe fiica sa intențiilor sale din cauza influenței pe care o exercita asupra acesteia, derivată din statutul său de tată, astfel încât victima a tolerat și a acceptat astfel de fapte.

Cetățenii români condamnați și-au trimis fiica să cerșească în diferite supermarketuri din zonă. O aduceau dimineața și o luau seara. Când ajungeau acasă, îi luau banii pe care îi câștigase și o supuneau la bătăi crunte Mai mult, tatăl a abuzat-o chiar și sexual atât în Spania, cât și în România. După ce au fost denunțați, au fost urmăriți penal pentru aceste infracțiuni.

Infracțiunile comise în România nu puteau fi judecate în Spania

Apărarea a susținut că infracțiunile comise în România nu puteau fi judecate în Spania, deoarece " s-a stabilit că atât inculpații, cât și victima au avut și dețin în prezent cetățenia română; că toți au avut reședința în Spania cu mulți ani înainte și continuă să o aibă și în prezent; iar victima era majoră la data la care se presupune că au avut loc".

În analiza fondului, Curtea arată că argumentele apărării trebuie respinse, deoarece "(...) lipsa referirilor la necesitatea probelor cu privire la problema care ar fi putut fi prevenită prin momentul în care a fost ridicată în cadrul procesului verbal înseamnă că această neregularitate procedurală nu a generat o lipsă de apărare și că argumentul poate și trebuie analizat. Ar trebui să se precizeze că acuzația nu poate fi relevantă decât pentru infracțiunea de detenție ilegală, întrucât relele tratamente care ar fi fost aplicate ar fi fost efectuate ani de zile în Spania".

Inculpații au obligat-o să cerșească

În ceea ce privește infracțiunea de cerșetorie, se precizează că "(...) trebuie considerat dovedit, având în vedere claritatea declarațiilor victimei, că în perioada în care aceasta era minoră, inculpații au obligat-o să cerșească. De asemenea, din aceste declarații reiese clar că inculpații au controlat ceea ce câștiga fiica lor, au păstrat banii și au exercitat presiuni asupra ei pentru a obține suma pe care o doreau ei.

Cum singurele fapte relevante sunt cele petrecute în timp ce victima era minoră, faptul că fata a făcut aluzie în declarația sa că se ocupa "de bună voie" de cerșetorie nu ne permite să transferăm retrospectiv această atitudine a sa - care datează de după actele sexuale săvârșite de tatăl său - în timpuri anterioare".

Acesta constată că "(...) există probe suficiente că relațiile sexuale postulate prin acuzații au avut loc. Declarația victimei pare a fi suficient de persistentă în ceea ce privește realitatea și modul în care au avut loc relațiile sexuale.

Ea a repetat în mod substanțial aceste conținuturi în declarațiile sale și a fost deja analizat în detaliu faptul că apariția acestor conținuturi după câteva luni nu apare în contradicție cu producerea lor, ci, dimpotrivă, coerentă cu natura evenimentului victimal și cu mediul personal și social în care a avut loc", conform presei străine.

Opt ani de închisoare pentru tatăl fetiței 

Pe scurt, Curtea concluzionează că "(...) inculpatul a reușit să o supună pe fiica sa intențiilor sale datorită influenței pe care o exercita asupra acesteia, cauzată de poziția sa de superioritate, derivată din statutul său de tată și din maturitatea sa mai mare, astfel încât victima a tolerat, a acceptat (așa cum ea însăși a repetat) astfel de acte cu conținut sexual, dar cu o voință viciată.

Continuitatea este evidentă, întrucât există mai multe acte omogene realizate în același context personal și într-o perioadă scurtă de timp și, în orice caz, au existat mai multe episoade de penetrare, astfel încât nu există nicio îndoială că această continuitate este încadrată în tipul agravat".

Având în vedere cele de mai sus, Curtea l-a condamnat pe inculpat la opt ani, șase luni și o zi de închisoare pentru o infracțiune continuă de abuz sexual cu penetrare. De asemenea, a condamnat-o și pe mama victimei la 9 luni de închisoare pentru infracțiunea de folosire a unui minor pentru cerșetorie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News