Oficial, România se află pe locul doi în lume la emigrație, cu 3, 4 milioane de români care și-au luat soarta în mâini. Neoficial, probabil că cifra este mult mai mare. Practic, 17% dintre concetățeni au plecat definitiv sau temporar din țară. Printre aceștia și Elena Bardac, care a decis să ia drumul Germaniei, Austriei, Slovaciei, Ungariei. Ce a determinat-o, cum s-a acomodat și cum se vede România de la distanță aflăm din interviul pe care ni l-a acordat.

Reporter: Când ați plecat din țară și de ce?

Elena Bardac: Mă număr printre românii care au fost nevoiți să plece în străinătate pentru a munci! Sunt la capătul unui contract de muncă de un an, în Germania, mai exact în Bavaria la Wurzburg! De ce? Întrucât în zona unde locuiesc eu, în profesia mea, lucrurile stau rău! Poate la fel, poate mai rău ca în restul României! Pentru că eu vin de la Băile Herculane și din domeniul turismului balnear. Stațiune și domeniu serios "avariate" în ultimii ani. Nu este prima oară când muncesc în străinătate, după anul 2000. Am mai fost și în Italia, și pe spațiul Germaniei, Austriei, Slovaciei și Ungariei, având un contract pe o navă de croaziera fluvial.

R. Familia a rămas în țară sau a venit cu dumneavoastră?

E.B.: Familia mea, compusă din soțul meu și " membrii" patrupezi, au rămas în țară. De asemenea părinții mei care locuiesc în Sibiu și sunt pensionari. Soțul a rămas în țară, lucrează și el într-un alt domeniu, pentru că amândoi am avut șansa - credeam noi, neșansa s- a dovedit a fi, în turismul balnear. În reușita căruia noi nu am renunțat să nădăjduim. Dar "primum viviere, deinde philosofari" , așa încât am căutat soluții alternative pentru a trăi decent și onest totodată.

R. Pe părinții dvs cât de des reușiți să-i vedeți?

E.B.: Părinții mei? Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătoși, activi, vioi, pentru că pe prezența mea nu pot conta de mai mult de două ori pe an. Totuși, vorbim zilnic, sau în "ipoteza catastrofală" pentru mama mea, de două ori pe săptămână. Suntem foarte apropiați, deși sunt plecată de acasă de la vârsta de 20 de ani.

R.: Cum se vede România din Germania?

E.B.: Cum se vede România din Germania? Trist este că nu prea se vede! Mă refer la România ca țară, și la populația de acasă, nu la România văzută prin intermediul românilor de aici. Întrebarea dvs, ar necesita două răspunsuri, prin urmare; informația vagă, chiar în rândul oamenilor educați este cea "clasică": țară săracă, unde oamenii au nevoie de ajutoare și animalele la fel, multă corupție și infrastructură slabă. Dar știu că avem Internet bun și gratis peste tot, pentru că aici au o politică infernală a accesului nesecurizat și neplătit, iar viteza mai ales în zonele rurale lăsă mult de dorit. De altfel, au creat un minister condus de un secretar de stat, în guvernul, în sfârșit creat, al Informatizării. Și ei sunt foarte austeri în ceea ce privește organigrama guvernamentală. QED. România văzută prin intermediul românilor de aici este ... percepută subiectiv, funcție de experiența fiecăruia cu concetățenii noștri. Iar aici la Wurzburg, mai există și surpriza că îi știu numele lui Klaus Iohannis, întrucât părinții președintelui sunt locuitori ai acestui oraș din 1992. De asemenea, în Wurzburg și zonele limitrofe este o comunitate foarte puternică de sași sau șvabi emigrați ce fac eforturi de a păstra legătură cu țara și de a o promova sub formă de conferințe, prezentări, propuneri de excursii( tururi), întâlniri anuale, marea majoritate sub patronajul sau în cercurile bisericii. Desigur că ei se concentrează mai mult pe Siebenburgen ( Transilvania) și Temeschburg.

R.: Ce ați schimba dacă ați putea?

E.B.: Aș promova urgent legea lustrației, aș pretinde că cei ce acced la funcțiile politice și administrative să fie oameni pregătiți și cu expertiză, aș stopa migrația politică, și neapărat aș socoti educația și sănătatea priorități zero naționale. Aș reforma învățământul începând cu cel primar până la cel universitar după modelul finlandez - sunt mare fan, și cel japonez, și aș " însănătoși" populația adultă prin reforma presei. Aș repermite jurnalismului să fie independent și neutru. Existând acest " schelet de reconstrucție morală" , ați fi surprinsă de felul în care încep să se grupeze ordonat piesele acestui puzzle împrăștiat aiurea care este azi țara noastră.

Aș adaugă și păstrarea independenței Justiției, cu condiția unei epurări, care știm cu toții că este necesară. Avem magistrați prea hârsiți în rele. Dar sunt puțini.

R.: Care credeți că este viitorul României?

E.B.: Viitorul țării mele? Azi arată rău, fără speranță, cu imigrație masivă, cu o dictatură cleptocratică, dar eu cred în resursă umană "noua" și în cea de " import" de bună- credință ( vezi dispora și Japonia, bunăoară). Definitiv, România nu moare! Deși arată ca în secolul 19!

M- am întors acasă tocmai pentru că socotesc că e timpul să emigreze prădătorii! Și m-am întors cu "modele " în rucsac! Am stat cu mintea și inima deschise acolo!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News