"Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, în care au fost atacate mai multe oraşe importante, iar sute de mii de cetăţeni ai Ucrainei au trecut graniţele în ţările vecine, în special în Republica Moldova, România şi Polonia, folosindu-le ca ţări de tranzit către ţările din vestul Europei", susţin autorii studiului.

Opt din zece români declară că au realizat acţiuni caritabile

Conform cercetării, opt din zece respondenţi declară că au realizat acţiuni caritabile în ultimul an, în particular tinerii şi persoanele cu venit mediu şi mare. Când vine vorba despre modul în care s-au implicat, peste jumătate (55%) au declarat că au ajutat prin donarea de haine, produse sanitare, alimente neperisabile şi alte produse esenţiale, iar 43% au ajutat prin completarea formularului de redirecţionare a 3,5% din impozitul pe venit.

Ajutorul românilor s-a îndreptat şi spre donarea de bani pentru cauze umanitare (38%) şi ajutorarea persoanelor defavorizate din comunitate (31%). Pe ultimele locuri se află voluntariatul în cadrul unui ONG (13%) şi activismul politic/social (8%). Bugetul anual alocat de persoanele care aleg să doneze bani este de 453 de lei. Bugetul alocat este ridicat în rândul persoanelor active cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, dar şi în rândul persoanelor cu venituri mari.

Conform studiului, alimentele (72%), serviciile de cazare (70%) şi asistenţa medicală (55%) sunt categoriile de asistenţă considerate a fi cele mai importante pentru refugiaţii din Ucraina. În mai mare măsură persoanele peste 55 de ani consideră că aceste tipuri de asistenţă sunt importante.

6 din 10 români spun că şi-ar oferi locuinţa pentru cazarea refugiaţilor

Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că persoanele refugiate au nevoie de servicii de traducere (35%), comparativ cu total eşantion (18%).

În plus, doar 13% dintre respondenţi consideră că refugiaţii din Ucraina au nevoie de asistenţă financiară, într-o măsură mai ridicată persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.

Circa 81% dintre persoanele intervievate consideră că România a fost proactivă în ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina, iar 74% consideră că ţările vecine Ucrainei au oferit ajutorul necesar acestora. De altfel, un procent de 55% dintre respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar ajuta într-un context similar.

Totodată, 6 din 10 români spun că şi-ar oferi locuinţa pentru cazarea refugiaţilor dacă ar avea spaţiul necesar, iar 57% declară că ar fi dispuşi să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta situaţia refugiaţilor din Ucraina.

Datele studiului relevă că persoanele cu vârsta peste 55 de ani declară într-o măsură mai mică faptul că au simţit o presiune socială pentru a ajuta situaţia refugiaţilor din Ucraina.

Persoanele între 35 şi 44 de ani consideră că ţările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar

Persoanele între 45 şi 55 de ani declară într-o măsură semnificativ mai mare faptul că România a fost proactivă în ceea ce priveşte ajutorul oferit refugiaţilor din Ucraina. Persoanele între 35 şi 44 de ani ar fi dispuse într-o măsură semnificativ mai mare să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta în situaţia refugiaţilor din Ucraina. Aceeaşi categorie de respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar.

"De la începutul războiului în Ucraina, sectorul non-guvernamental s-a implicat în sprijinirea refugiaţilor. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare, pentru a putea susţine în acest nou context", mai arată cercetarea.

Întrebaţi fiind dacă au auzit de ONG-uri care în prezent desfăşoară o serie de acţiuni pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni, 80% dintre respondenţii studiului declară că au auzit de astfel de ONG-uri dintre care, în topul celor menţionate, se numără Crucea Roşie, Unicef şi Salvaţi Copiii.

Aproximativ jumătate dintre românii care au participat la studiu se tem pentru viitorul şi siguranţa României

Studiu Reveal Marketing Research şi-a propus, de asemenea, să evalueze nivelul de optimism şi siguranţă cu privire la viitorul României, dar şi al Ucrainei, în contextul actual. Astfel că, aproape jumătate dintre respondenţi (45%) se declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa României.

Nivelul optimismului se plasează la 21%, cu un nivel mai ridicat în rândul bărbaţilor (25% vs 16% femei) şi în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (25%).

În ceea ce priveşte situaţia Ucrainei, peste jumătate dintre respondenţi (55%) se declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa Ucrainei, în special persoanele cu vârste peste 55 de ani (63%). Optimişti cu privire la viitorul şi siguranţa Ucrainei sunt doar 13%, cu precădere tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (18%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 7 - 10 martie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban şi rural. Mărimea eşantionului a fost de 1.004 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News