Preşedintele INS a precizat, de asemenea, că populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 peste 5%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu peste 12%. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia, contracţia a fost însă de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

 Cel mai recent recensământ al populaţiei, încheiat anul trecut, reflectă o accentuare a fenomenelor de reducere, dar şi de îmbătrânire a populaţiei rezidente a României. Faţă de recensământul din 2011, vârsta medie a crescut de la 40,6 la 42,4 ani. Ultimul recensământ mai arată o reducere cu peste 5% a populaţiei, o scădere a ponderii populaţiei adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani de la 68 la 64.3% şi o creştere a ponderii categoriei de peste 65 de ani de la aproximativ 16% la puţin sub 20%.

În ceea ce priveşte reducerea populaţiei, principalul factor este migraţia internaţională. Numai în perioada 2003-2011 diminuarea populaţiei rezidente pe seama migraţiei internaţionale a fost în proporţie de peste 75%, însă contribuţia acestui fenomen la reducerea populaţiei se află în scădere. 

INS: „Migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70%“

„Dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 migraţia internaţională nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%“, a afirmat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Tudorel Andrei mai spune că în perioada 2002-2021 au fost peste 360.000 de copii români născuţi în străinătate şi înregistraţi ulterior în România. Iar la nivelul anilor 2018-2019 aproape 20% din numărul născuţilor vii din ţara noastră era reprezentat de copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România.

Datele recensământului readuc în atenţie şi dezechilibrele existente între diverse regiuni geografice. Astfel, în judeţul Ilfov s-a înregistrat din 2011 o creştere cu aproape 40% a populaţiei, şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava consemnând dinamici pozitive, în timp ce în judeţe, cum ar fi: Caraş-Severin, Teleorman, Hunedoara, Brăila, Olt, Mehedinţi şi Buzău, populaţia a scăzut cu procente cuprinse între 10 şi 16,6%.

România a „pierdut“ patru milioane de persoane în ultimii 30 de ani

În ciuda îmbătrânirii, în continuare, a populaţiei României, rectorul Universităţii din Bucureşti, Marian Preda, spune că nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe problemele pensionarilor, ci pe zonele cu risc mare de sărăcie.

„Ar trebui să ne concentrăm la cei de peste 65 de ani, adică aproximativ două treimi dintre pensionari. Nu la cei foarte tineri care, dacă nu sunt pensionaţi din motive medicale, ar trebui să lucreze mai mult. În numele celor care merită şi care au muncit o viaţă beneficiază, şi uneori beneficiază de pensii exagerate faţă de contribuţiile lor, aşa-numitele pensii speciale, categorii care se pensionează mai devreme. Şi, sigur, că pensionarii au o mare problemă. Persoane vârstnice, dar şi la nivelde vârstă şi la nivel de categorie ocupaţională, cei mai săraci nu sunt vârstnicii şi nu sunt pensionarii. Din contră sunt categoriile cu pondere cea mai mică a săracilor. În schimb, cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, după care foarte aproape îi vedem pe copii. Deci, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România, ca pondere.

Asta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor. De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Universităţile, Academia cu Institutele de Cercetări au produs foarte multe explicaţii. Sau Instituţii de genul: Institutului Naţional de Statistică. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi privind cei care vor intra în sistemul de pensii şi privind cei care intră pe piaţa muncii şi trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus rectorul Universităţii din Bucureşti, Marian Preda.

lte cifre, reflectate de rezultatele celui mai recent recensământ, arată că în perioada 2012-2021 s-au înregistrat cu aproape 645.000 de decese peste numărul de naşteri, iar migraţia internaţională a contribuit la reducerea populaţiei rezidente cu 423.000 de persoane, potrivit RRA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News