Printr-un proces deschis în septembrie 2019 la Judecătoria Negreşti-Oaş, mama unei fete de 12 ani a cerut să fie declarată mamă a copilei, întrucât în certificatul de naştere al fetei figurează o altă femeie.

În cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că în 2008, în timp ce era în ambulanţa care o ducea spre spital a născut o fetiţă. Femeia a mai arătat că atunci când au luat-o durerile naşterii a luat, din greşeală, buletinul unei alte femei cu care locuieşte în casă, producându-se o „teribilă încurcătură”.

Medicii au completat fişele medicale trecând în dreptul mamei numele din buletinul pe care l-au primit

Practic, medicii au completat fişele medicale trecând în dreptul mamei numele din buletinul pe care l-au primit, fata primind şi numele de familie al femeii din buletin. Femeia care a deschis procesul a declarat că ea este mama naturală a fetei, tot ea fiind şi cea care a crescut-o timp de 12 ani, împreună cu soţul său. Femeia a mai arătat că din cauza încurcăturii create, fata a ajuns la 12 ani să nu aibă documente de identitate, să nu frecventeze şcoala, să nu beneficieze de acolcaţie şi să nu aibă medic de familie.   Mama din acte a fetei, care a avut calitate de pârât în proces, a arătat că este de acord cu modificările cerute de mama naturală susţinând varianta încurcăturii cauzate de prezentarea unui buletin greşit.

De altfel, martor în dosarul de la Judecătoria Negreşti-Oaş a fost şi mediatorul sanitar din satul femeii, care a arătat că o cunoaşte pe reclamantă încă din perioada sarcinii. Martorul a mai declarat că pe parcursul sarcinii nu a fost efectiv monitorizată de un doctor, nu s-a îmbolnăvit, însă ocazional, dacă era cazul, în caz de dureri minore, o sfătuia ce fel de medicamente poate lua. Mediatorul sanitar a mai declarat că în comunitate reclamanţii sunt recunoscuţi drept părinţii minorei, ei fiind cei ce s-au ocupat de creşterea şi educarea acesteia.

Judecătorul a dispus modificarea certificatului de naştere

Înainte de pronunţarea sentinţei s-a realizat şi testul ADN care a arătat că „probabilitatea ca reclamanta să fie mama biologică a minorei este de 99.99%, confirmându-se astfel o relaţie de înrudire de necontestat”. De asemenea, fata a declarat că femeia care cere să fie declarată mamă biologică este cea care a crescut-o.

În baza acestor probe, judecătorul a admis cererea şi a dispus modificarea certificatului de naştere astfel încât femeia care a deschis procesul să fie declarată mamă naturală a fetei. „Instanţa apreciază că, pe de o parte, urmare a probatoriului administrat, reclamanţii au făcut dovada faptului că în societate/comunitate copilul este recunoscut ca aparţinându-le, respectiv au dovedit faptul că prin comportamentul lor faţă de minor, îngrjindu-se de creşterea şi educarea lui, copilul se comportă faţă de aceştia ca fiind părinţii săi. Pe de altă parte, instanţa constată că reclamanta a făcut dovada atât a sarcinii şi a naşterii unui copil cât şi a identităţii copilului născut de ea cu copilul cu privire la care a fost promovată prezenta acţiune”, se arată în sentinţa Judecătoriei Negreşti-Oaş. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News