Canicula, secetele, inundaţiile sau incendiile au lovit Asia, Europa şi America de Nord în această perioadă, în proporţii dramatice şi adesea fără precedent, cu costul lor în vieţi omeneşti şi în daune aduse economiilor şi mediului.

Nici emisfera sudică, unde multe recorduri de căldură au fost depăşite în mijlocul iernii australe, nu a fost cruţată.

"Sezonul iunie-iulie-august 2023", care corespunde verii din emisfera nordică, unde trăieşte marea majoritate a populaţiei lumii, "a fost de departe cel mai tare înregistrat în lume, cu o medie globală a temperaturii de 16,77 grade C", a anunţat Copernicus. Temperatura a fost cu 0,66 grade C peste mediile pentru perioada 1991-2020, deja marcată de creşterea temperaturilor medii pe tot globul din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană. Şi cu mult peste - în jur de 2 zecimi - recordul anterior din 2019.

"Prăbuşirea climatică a început" - şeful ONU, António Guterres

Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, august 2023 este acum a doua, precizează Copernic. Iar în primele opt luni ale anului, temperatura medie a globului este "cu doar 0,01grade C după cea din 2016, anul cel mai călduros măsurat vreodată". Dar acest record atârnă de un fir de aţă, având în vedere previziunile sezoniere şi revenirea în forţă în Pacific a fenomenului climatic El Nino, sinonim cu încălzire suplimentară.

Şi "ţinând cont de excesul de căldură de la suprafaţa oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai călduros an (...) pe care l-a cunoscut omenirea", a declarat pentru AFP Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).

Baza de date Copernicus datează din 1940, dar poate fi comparată cu climatele mileniilor trecute, stabilite folosind inele de copaci sau miezuri de gheaţă şi sintetizate în cel mai recent raport al grupului de experţi în climă al ONU (GIEC).

Pe această bază, "cele trei luni pe care tocmai le-am trăit sunt cele mai fierbinţi de aproximativ 120.000 de ani, adică de la începutul istoriei omenirii", spune doamna Burgess.

Biodiversitatea, amenințată

În ciuda a trei ani succesivi de La Nina, fenomenul opus lui El Nino care a mascat parţial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai călduroşi măsuraţi vreodată.

Supraîncălzirea mărilor lumii, care continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură cauzat de activitatea umană încă din epoca industrială, joacă un rol major în acest fenomen.

Din aprilie, temperatura medie a suprafeţei lor a evoluat la niveluri de căldură fără precedent."Din 31 iulie până pe 31 august", aceasta chiar "a depăşit în fiecare zi recordul anterior din martie 2016", notează Copernicus, atingând pragul simbolic fără precedent de 21grade C, foarte clar deasupra tuturor arhivelor.

"Încălzirea oceanelor duce la încălzirea atmosferei şi la o creştere a umidităţii, ceea ce determină precipitaţii mai intense şi o creştere a energiei disponibile pentru ciclonii tropicali", subliniază Samantha Burgess.

Supraîncălzirea afectează şi biodiversitatea: "sunt mai puţini nutrienţi în ocean şi mai puţin oxigen" fapt care ameninţă supravieţuirea faunei şi florei, adaugă omul de ştiinţă, care citează şi albirea coralilor, proliferarea algelor dăunătoare sau "potenţialul colaps al ciclurilor reproductive".

"Temperaturile vor continua să crească atât timp cât nu vom închide robinetul de emisii", în principal din arderea cărbunelui, petrolului şi gazului, aminteşte Samantha Burgess cu trei luni înainte de COP28 din Dubai.

Această Conferinţă Climatică a Naţiunilor Unite, unde se anunţă o luptă acerbă pentru sfârşitul combustibililor fosili, ar trebui să readucă omenirea pe traiectoria acordului de la Paris: să limiteze încălzirea globală la mult sub 2 grade C şi, dacă este posibil, la 1,5 grade C comparativ cu epoca preindustrială, potrivit Le Soir, titrează Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News