În timpul mitingurilor PSD, temele principale s-au referit la creșterea economică și creșterea salariilor și pensiilor. Recent, liderul PSD Liviu Dragnea a ținut un discurs în care a criticat instituțiile europene că "au afectat suveranitatea românească", dar şi multinaționalele "pentru că au exportat profiturile", cerând un control mai mare asupra fructelor și legumelor importate de alte țări ale UE, "mai puțin bune și mai scumpe decât ale noastre".

De ceva timp, PSD a adoptat o retorică naționalistă și populistă similară cu cea a lui Viktor Orbán și a lui Matteo Salvini. În 2017, guvernul român a încercat să emită o ordonanță de urgență pentru decriminalizarea unor infracțiuni de corupție, declanșând proteste publice și împingând-l pe Dragnea să declare că protestatarii erau "plătiți de George Soros". PSD a fost suspendat recent de Partidul Socialiștilor Europeni (PES).

"Guvernul nu a prezentat proiecte majore pentru fonduri UE"

Partidul Național Liberal (care, potrivit sondajelor, se situează la 20-25%) a criticat prevederile social-democraților, dar pare să fi ales o strategie defensivă, incapabilă să discute public despre problemele europene. Recent, PNL a apărut mai activ și a sprijinit acțiunile președintelui Klaus Iohannis, angajate să apere sistemul judiciar de atacurile PSD.

Citeşte şi: Dragnea-Dăncilă, RUPTURĂ totală. Omul lui Dragnea, DAT AFARĂ de Dăncilă

Potrivit internazionale.it, în prezent, coaliția USR-PLUS este singura forță politică interesată de problemele europene și mai ales o problemă care a fost mult discutată în România din 2007 (anul aderării țării la Uniunea Europeană): finanțare UE. În ultimii doisprezece ani, guvernele române au absorbit doar o mică parte din fondurile disponibile, deoarece nu au putut prezenta proiecte majore. Cele mai bune rezultate, în acest sens, au fost cele ale guvernului tehnic condus de Dacian Cioloș care în anul 2016 a însumat șapte miliarde de euro.

Coaliția USR-PLUS încearcă să atragă atenția asupra problemei finanțării europene și asupra rolului viitorului Parlament European, în care este probabil să existe o mare reprezentare a populiștilor și a autonomiștilor. USR colaborează cu En Marche! și ALDE european pentru a forma un grup proeuropean în cadrul viitorului parlament european.

"Europenii puternici, dar nu prea mulți"

În general, opinia publică românească sprijină aderarea la UE. Conform studiilor realizate de Eurostat în ultimii zece ani, încrederea în Comisia Europeană și în Parlamentul European în România este foarte mare.

Recent, opinia publică s-a despărțit de interferența PSD în sistemul judiciar. Câțiva lideri social-democrați, inclusiv Liviu Dragnea, sunt cercetați pentru corupție. O bună parte a populației consideră că obiectivul măsurilor luate de PSD este de a acoperi greșelile partidului. Alții, influențați de propaganda unor posturi de televiziune, consideră că liderii partidului de guvernământ sunt "victime politice" ale sistemului judiciar.

"România stat de drept sau democraţie iliberală? Prezenţa scăzută la vot ar favoriza PSD"

În consecință, spațiul politic se caracterizează printr-un război propagandistic care împiedică lărgirea dezbaterii pe alte teme. În plus, naționalismul și euroscepticismul propus de unii lideri politici au afectat încrederea românilor în Uniunea Europeană. Potrivit unui studiu al Eurostat din octombrie 2018, doar 49% dintre români au avut o părere pozitivă despre aderarea țării lor la Uniune (în aprilie 2018 aceasta era de 59%).

Prin urmare, alegerile din 26 mai ar trebui să ofere o idee mai clară asupra prezentului și viitorului României: va rămâne un stat de drept capabil să respecte valorile europene sau va deveni o democrație illiberală? Totul va depinde de participarea la vot. În 2014, a fost de 32%. Pentru următoarele alegeri este de așteptat să fie ușor mai mare (35-38%). O participare scăzută ar favoriza PSD-ul, tot mai aproape de democrația illiberală.