DCSport.ro
17 noi 2024, 14:11
Poți descărca aplicația:
*PflegeHELP reprezintă mai bine de 500 de îngrijitoare, în principal românce care desfășoară activități de sprijin personal și ajutor în gospodărie al persoanelor, de regulă vârstnice, care nu pot fi independente în viața zilnică, pe întreg teritoriul Austriei. O țară în care româncele asigură 29% din totalul de 87.000 de îngrijitoare de vârstinici acasă, la care se adaugă 8700 de îngrijitoare cu pregătire medicală.
Membrele noastre muncesc - alături de pacienții lor varstnici, 24 de ore pe zi - de regulă timp de patru săptămâni, dupa care revin în țară. „Schimbul", așa cum îl numesc ele, adică alte colege îngrijitoare, tot din România preiau ștafeta. Acest model specific Austriei, „o luna da, o luna ba", face ca în jur de 30.000 de îngrijitoare românce, numite și „menajere", noi preferăm să le numim „îngrijitoare", deoarece sunt absolventele unui curs sprecial de pregătire profesională de 360 de ore și au licență de practică ca liber profesioniști (Gewerbeschein, lb. germană), evident acelea care nu sunt angajate, astfel aceste femei muncitoare din România veneau acasă cu circa 1500 de euro în buzunar. Banii lor, ai familiilor lor din România, câștigați într-o relație de muncă stabilă și care le ajungeau pentru două luni. Un număr semnificativ din aceste femei, care muncesc cu profesionalism și devotament, au declarațiile de venituri depuse la fisc în Austria.
Pandemia a provocat măsurile intempestive ale autorităților maghiare de întrerupere a traficului rutier și feroviar între Austria și România. Îngrijitoarele românce nu au mai putut reveni la pacienții austrieci, având locul de muncă asigurat în Austria. PflegeHELP estimează că aprox. jumătate din numărul îngrijitoarelor, adică în jur de 15.000 de persoane, poate chiar mai multe, sunt astăzi acasă, în Romania. Îngrijitoarele sunt alături de familie, dar fără o sursă de venit. Ca cetățeni europeni, au dreptul de muncă neîngrădit pe întreg teritoriul statelor UE, chiar și în vremuri de pandemie.
Lor li se cuvine – în condițiile legale impuse de legea speciala austriacă a ajutorului de stat în caz de calamitate – un sprijin financiar „de minimis" între 500 – 1000 de euro. Diferența o face, depășirea sau nu a baremului de venit impozabil în Austria.
Din păcate banii nu prea ajung la îngrijitoarele românce, desi ele ar avea dreptul să-i primească, fiind persoane fizice autorizate austriece. „Barajul de limbă" este al doilea impediment semnificativ creat de autoritățile austriece îngrijitoarelor românce, după cel al contului bancar austriac, astfel și membrelor asociației noastre, în efortul lor legitim de a-și încasa ajutorul de stat. Îngrijitoarele românce își plătesc asigurările sociale și impozitul pe venit după caz în Austria.
Astfel nu putem fi de acord cu raționamentele unora care agreeaza aceste impedimente de ordin administrativ, considerând – nici mai mult nici mai puțin - că plata ajutorului de calamitate către îngrijitoare ar putea duce la apariția ulterioară a unor obligații de natură pecuniară ale acestor lucrători români din domeniul asistenței sociale fată de asigurările sociale de stat din Austria. Bineînțeles că acest scenariu este posibil, chiar probabil. A le împiedica însă pe românce, slovace sau bulgăroaice de a se bucura de un drept cu motivatia ca astfel s-ar naște obligații legale pe care acestea nu ar fi dispuse sau în stare să le achite este doar un comportament discriminatoriu.
Ordonanța militară nr. 7, din 04.04.2020, la capitolul II., „Alte măsuri de prevenire a răspândire a COVID 19", adaugă - în mod surprinzător - un impediment suplimentar, de data asta din partea română, barierei de limbă și numărului de cont bancar austriac.
Este de înțeles că statul român își rezervă dreptul să suspende transportul rutier internațional de persoane, zborurile efectuate de către operatorii economici aerieni către și dinspre mai multe țări lovite de urgia pandemica, printre care se află și Austria, din așa zisa „zonă roșie". Articolul 10 al ordonanței nr. 7 permite însa la articolul 10 (1 arab) efectuarea unor curse neregulate, de tip charter pentru transportul „lucratorilor sezonieri" din Romania către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de destinație.
PflegeHELP înțelege rațiunile economice internaționale care stau la baza nevoii sparanghelului german și austriac de a ajunge proaspat pe masa de Sf. Paști și care trebuie astfel să și aibă cine să-l culeagă. Ceea ce nu putem accepta este de ce ingrijitoarele noastre românce sunt exceptate de la posibilitatea să meargă și ele la muncă cu zborurile charter spre Austria și/sau Germania cât și retur, nefiind personal medical în luptă cu pandemia.
Conform ordonanței nr. 7 sunt exceptate de la permisiunea de zbor spre locurile de muncă „lucratorii care își desfașoară activitatea în domeniul sanitar și al asistenței sociale", vezi punctul 2 arab a articolului 10. PflegeHELP consideră justificată păstrarea lucrătorilor din domeniul sanitar, pe perioada stării de urgență datorată pandemiei, in tara. Oare de ce a fost inclus și domeniul nemedical al „asistenței sociale" în această interdicție? Îngrijitoarele românce nu-și vor găsi lesne de muncă în această branșă în țară. Somajul va crește. Pauperitatea îngrijitoarelor si familiilor acestora se va accentua.
În lipsa unei cereri proporționale pe piața internă a forței de muncă drept o explicație pentru diferența de tratament între muncitorii sezonieri și îngrijitoarele pentru bătrâni la domiciliu, restrângerea exercițiului drepturilor de liberă circulație, prevăzut de Ordonanța militară 7/2020, nu poate aplica un tratament nediscriminatoriu.
Am atras astfel atenția autorităților guvernamentale române și asupra unui alt fapt îngrijorător, aparent nesesizat atunci când articolul 10 (2) a fost redactat. Autoritățile austriece ar putea condiționa juridic restrictiv plata ajutorului de calamitate de faptul că însuși România a suspendat posibilitatea româncelor să ajungă la muncă ca îngrijitoare în Austria. Fapt care ar putea duce la pierderea calității prezente a majorității îngrijitoarelor de a accesa ajutorul de calamitate al statului austriac cât și alte bonificații, nu tocmai mici, plătite din fonduri federale austriece și care li se acorda îngrijitoarelor acum, pe timpul crizei, pentru munca lor plină de răspundere. Bonficațiile sunt neimpozabile pana la limita sumei de 3000 de euro.
PflegeHELP a propus modificarea urgentă a articolului 10 (2) din ordonanța militară nr. 7 pentru a le permite astfel îngrijitoarelor românce să zboare cu curse de tip charter spre Austria, spre locul lor de munca asigurat prealabil cât și pentru a le permite colegelor lor, tot românce, care muncesc fără întrerupere de mai multe săptămâni, să revină la familie și astfel ritmicitatea îngrijirii vârstnicilor să poată fi reluată, chiar și în vremuri de pandemie.
Camera federală economică austriacă din landul Austria Inferioara pregătește deja două zboruri charter pentru 15.04.2020 din Viena spre Timișoara și retur. PflegeHELP speră ca acestea să poată avea loc în condițiile speciale de securitate medicală, cu respectarea strictă a obligațiilor de carantină, impuse de legile în vigoare ale ambelor state.
PflegeHELP a fost contactă prin intermediul unui agent comercial austriac de către Camera federală economică din Viena, WKO cu propunerea de a înlesni efectuarea unor zboruri de tip charter prin intermediul companiei naționale TAROM SA, pentru trasnportul lucrătorilor din domeniul asistenței sociale din și înspre Romania. Apreciem astfel ca reformularea art 10 (2) din Ordonanța militară nr. 7 ca fiind probabil și o oportunitate comercială pentru transportatorul aerian român în timpul pandemiei.
* Punctul de vedere aparține purtătorului de cuvânt al Pflege HELP, dr. Alexandru Todericiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
