"În data de 13.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 83.315 de persoane, dintre care 7.236 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 12,4% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.771 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 5,2%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.064 cetăţeni ucraineni (scădere cu 10%)", se precizează în comunicat.

De la declanşarea acestei crize până la data de 13 mai, ora 24,00, au intrat în România 927.592 cetăţeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în ţară noastră 962.121 ucraineni.

Citește mai departe: România merită să se alăture Schengen, dacă ne uităm la modul în care a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina

Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Precizările au fost făcute în deschiderea dezbaterii cu tema "15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii".

"Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina este încă un argument puternic că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen şi că merită să se alăture de jure spaţiului de liberă circulaţie. În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace şi securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a cererilor de aderare la UE arată voinţa fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat şi dus la bun capăt", a afirmat ministrul.

Aurescu a subliniat că relaţia transatlantică şi parteneriatul strategic al UE cu NATO reprezintă "cheia depăşirii" unor provocări majore, precum cele din aceste luni.

"Războiul cumplit care se poartă în apropierea graniţelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor, victime ale crimelor de război, ale crimelor contra umanităţii şi de genocid comise de trupele ruse, ne arată din nou cât de important este să continuăm să ne întărim rezilienţa strategică, atât în interiorul ţării, cât şi la nivelul UE şi împreună cu partenerii noştri în cadrul alianţelor şi parteneriatelor regionale şi internaţionale din care facem parte în mod activ. De asemenea, conştientizăm încă o dată importanţa întăririi capacităţii UE de a proiecta în vecinătatea sa valorile sale fundamentale. Pentru o Uniune mai rezilientă la nivel global, în plan securitar, este nevoie şi de o relaţie transatlantică puternică, de dezvoltarea interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO", a spus ministrul Bogdan Aurescu.

El a evidenţiat că România contribuie "substanţial" la efortul de gestionare a situaţiei de la frontiera externă a UE şi de primire de refugiaţi. Astfel, de la începutul conflictului, ţara noastră a oferit sprijin direct unui număr de 927.000 de refugiaţi, dintre care peste 89.000 au ales să rămână în România. Totodată, a făcut referire la hub-ul umanitar de la Suceava, de unde au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din statele membre. El a menţionat că implicarea cetăţenilor care i-au ajutat pe refugiaţi reprezintă "o expresie nemijlocită a spiritului european autentic" al românilor.

"România a dovedit că este un partener de încredere şi consecvent, atât la nivelul UE, cât şi în relaţia cu vecinătatea estică. Contribuţia noastră substanţială la gestionarea situaţiei de criză generate de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei a evidenţiat şi mai mult potenţialul acţiunii noastre şi rolul nostru în plan regional. Este o perioadă complicată, dramatică pentru mulţi europeni, o perioadă în care nevoia de pace şi de securitate este mai prioritară decât oricând. Este fără îndoială un moment de cotitură în istoria Europei, iar acţiunea amplă şi decisivă, fără precedent, demarată de UE, măsurile de sprijin adoptate de statele membre, primirea cu braţele deschise a refugiaţilor care fug din calea războiului, asistenţa continuă şi multidimensională acordată Ucrainei, victimă a invaziei ilegale şi imorale a Rusiei, sunt definitorii pentru spiritul european", a precizat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News