Au trecut mai bine de şase ani de la referendumul pentru Brexit şi aproape doi de când a fost confirmată ieşirea din UE, dar ciocnirile au fost constante. Londra a încercat să modifice acordul semnat de un Boris Johnson acum în dizgraţie, iar, astăzi, Rishi Sunak se confruntă cu provocarea de a vindeca rănile. Sunt atât de multe fronturi de luptă încât el nu este interesat să fie beligerant cu Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp a adăugat o nouă controversă în acest sens: cu câteva zile în urmă a apărut vestea că guvernul britanic ar pregăti un plan "în stil elveţian".

Ideea ar fi abordarea unei relaţii cu UE dintr-un fel de neutralitate - deşi nu strategică - şi, în acelaşi timp, să se ajungă la numeroase acorduri economice şi politice cu Bruxelles-ul. Dar aşa de mare a fost controversa încât premierul însuşi şi membri proeminenţi ai cabinetului său au fost nevoiţi să iasă şi să nege. Printre ei, ministrul Economiei - şi numărul doi al lui Sunak - Jeremy Hunt: "Nu a fost niciodată planul nostru".

În total, Uniunea şi Elveţia au semnat peste 120 de acorduri bilaterale, inclusiv un acord de liber schimb în 1972 şi două pachete mari de acorduri bilaterale sectoriale prin care o parte semnificativă a legislaţiei elveţiene a fost aliniată cu cea a Uniunii în momentul semnării. Primul pachet de acorduri sectoriale (cunoscute sub numele de Acorduri Bilaterale I) a fost semnat în 1999 pentru a intra în vigoare în 2002.

Nouă controversă în Marea Brianie cu privire la un presupus plan al guvernului Sunak de "a se apropia" de UE

Aceste şapte acorduri acoperă aspecte legate de libera circulaţie şi deschiderea reciprocă a pieţelor. Un alt pachet de acorduri sectoriale (Acorduri Bilaterale II) a fost semnat în 2004, intrând în vigoare treptat în perioada 2005-2009. Ele au de a face în mod fundamental cu consolidarea cooperării economice şi extinderea cooperării la domeniile azilului şi liberei circulaţii în spaţiul Schengen.

Dar Regatul Unit nu îşi doreşte un astfel de model. Sau cel puţin cabinetul lui Sunak neagă că aceasta îi este intenţia. "Nu susţinem, nu am contemplat, nu am sprijinit, nu am avut niciodată în vedere, niciun acord care înseamnă că nu negociem sau decidem reglementările pe care le dorim ca egali suverani, nu plătim bani inutili către UE şi nu compromitem libertatea de mişcare", a spus destul de răsunător dl. Hunt, care le-a cerut şi colegilor săi de partid ca "faptele să vorbească mai tare decât cuvintele".

În această chestiune, premierul trebuie să se confrunte cu cea mai de dreapta aripă a Executivului şi cu partidul conservator, format din cei mai puternici apărători ai divorţului de UE. Astfel, Sunak trebuia să-i liniştească. "Am votat pentru Brexit şi cred în Brexit", a spus chiriaşul din Downing Street. Una peste alta, este o chestiune care este departe de a fi închisă, în ciuda bunăvoinţei premierului de a atenua relaţiile cu Bruxelles-ul.

Bateria acordurilor UE cu Elveţia are o istorie şi mulţi ani de muncă în spate. Dar cu Regatul Unit situaţia este cu totul diferită. Londra mai are mai multe fronturi deschise de Bruxelles, printre care acordul privind viitoarea relaţie cu Gibraltarul şi, mai ales, aplicarea protocolului Irlanda de Nord, un mecanism creat în mod expres pentru a menţine nord-irlandezii în cadrul pieţei comune şi a evita astfel o graniţă dură. în Ulster. Guvernul britanic a ameninţat că îl va pune sub acuzare pentru introducerea de bariere în comerţul din Marea Britanie, Potrivit 20 minutos, titrează Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News