Elisabeth Oxfeldt, profesoară de literatură scandinavă la Universitatea din Oslo, explică acest fenomen, susținând că norvegienii sunt din ce în ce mai conștienți de contrastul dintre viața lor și cea a oamenilor care trăiesc la limita sărăciei.

„Am văzut apariția vinovăției pentru viețile privilegiate ale oamenilor, într-o lume în care alții suferă”, spune Oxfeldt conform BBC. Ea subliniază că literatura, filmele și serialele TV scandinave contemporane reflectă această vinovăție și neliniște.

„Contrastul dintre sinele fericit, norocos sau privilegiat și 'celălalt', care suferă, a provocat sentimente de vinovăție, neliniște, disconfort sau rușine. Nu toată lumea se simte vinovată, dar mulți se simt vinovați”, adaugă ea.

Norvegia are cele mai mari rezerve de petrol din Europa după Rusia

Economia norvegiană este aproape de două ori mai puternică decât cea a Regatului Unit și mai robustă decât cea a Statelor Unite. Această bogăție permite Norvegiei să aibă un excedent bugetar, în timp ce majoritatea țărilor trebuie să împrumute bani pentru a-și acoperi deficitele bugetare.

În dramele norvegiene recente, sunt explorate scenarii care evidențiază aceste contraste sociale. De exemplu, membrii „clasei privilegiate” sunt prezentați utilizând serviciile oferite de angajații migranți care locuiesc în condiții precare. Sau femei care realizează că egalitatea de gen la locul de muncă este atinsă prin angajarea bonelor prost plătite din țări sărace. Aceasta situație este agravată de decizia guvernului norvegian de a opri acordarea de permise de muncă pentru bonele au-pair din țările în curs de dezvoltare.

Mai multe organizații au început să pună sub semnul întrebării practicile etice din spatele bogăției Norvegiei. În ianuarie, Financial Times a dezvăluit că uleiul de pește obținut din pește capturat în largul coastei Mauritaniei este folosit ca hrană în fermele de somon din Norvegia. Feedback Global, un grup de presiune pentru mediu, a declarat că această practică duce la pierderea mijloacelor de trai și la malnutriție în Africa de Vest, comparând-o cu un nou tip de colonialism alimentar. Guvernul norvegian a răspuns că dorește „să asigure furaje durabile” și că lucrează pentru „folosirea crescută a materiilor prime locale”.

Norvegiei este una dintre cele mai fericite țări din lume

Pe de altă parte, bogăția bazată pe petrol și gaze a permis Norvegiei să mențină ore de lucru mai scurte, drepturi puternice pentru angajați și un sistem social generos. Aceste avantaje au contribuit la plasarea Norvegiei pe locul șapte în World Happiness Report, fiind una dintre cele mai fericite țări din lume.

Totuși, Børre Tosterud, un investitor pensionar, avertizează asupra dependenței totale a Norvegiei de câștigurile din petrol. El susține că aceasta a dus la un buget guvernamental excesiv de mare, un sector public umflat și o lipsă de forță de muncă ce pune piedici sectorului privat. „Nu este sustenabil”, afirmă el.

Norvegia își propune să facă tranziția către o economie verde, asigurând durabilitatea acvaculturii și reducând sectorul petrolier în favoarea energiilor regenerabile, precum energia solară și eoliană offshore. Aceasta tranziție ar trebui să asigure o dezvoltare durabilă și o continuare a bunăstării naționale, însă sentimentele de vinovăție și neliniște persistă în rândul multor norvegieni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News