Interdicția a fost impusă în septembrie după declanşarea crizei migratorii cauzate de sosirea a mii de migranţi, notează AFP, preluată de Agerpres. Noile măsuri anunţate marţi seară de ministrul polonez de interne, Mariusz Kaminski, prelungesc de miercuri starea de urgenţă introdusă în zona de frontieră, care se încheia la miezul nopţii.

Conform legislaţiei poloneze, starea de urgenţă poate fi declarată doar pentru o perioadă de maximum trei luni.

Astfel, în urma acestei decizii, accesul în zona de frontieră rămâne interzis oricărui nerezident, inclusiv membrilor ONG-urilor care ajută migranţii. Cu toate acestea, jurnaliştii, care până acum au avut interdicţia de a se deplasa în zonă, vor putea să solicite o autorizaţie specială de la poliţia de frontieră.

Mai mult de zece persoane au murit încercând să pătrundă în UE

Aceste noi măsuri au fost posibile după adoptarea de către parlament, controlat de conservatorii naţionalişti aflaţi la putere, a unei modificări a legii privind protecţia frontierei dând ministrului de interne prerogativele de a bloca accesul în zonă în caz de incidente la frontieră.

Potrivit opoziţiei şi organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, măsurile adoptate conferă prea multă putere ministrului de interne şi sunt contrare Constituţiei poloneze.

Media poloneze estimează că mai mult de zece persoane au murit de ambele părţi ale frontierei, încercând să traverseze această zonă împădurită pentru a intra în UE, scrie Agerpres.

UE trimite ajutoare în valoare de 700.000 de euro pentru migranții de la frontiera Poloniei cu Belarus

În urmă cu câteva săptămâni, UE a declarat că va trimite alimente, pături și alte ajutoare în valoare de 700 000 de euro pentru migranții de la frontiera cu Belarus, după ce a fost criticată pentru că a făcut prea puțin pentru a ajuta miile de persoane blocate din cauza conflictului dintre est și vest, scrie Reuters, preluată de Mediafax. Astfel, în contextul actualei crize, cancelarul german Angela Merkel a vorbit miercuri la telefon, pentru a doua oară în trei zile, cu președintele Belarusului, Alexander Lukașenko.

Convorbirile telefonice ale lui Merkel cu Lukașenko reprezintă un semn neobișnuit de apropiere față de un lider pe care Europa l-a respins ca fiind ilegitim de la alegerile de anul trecut. 

Șefa executivului UE, Ursula von der Leyen, este cea care a anunțat ajutorul, afirmând în același timp că depinde de Lukașenko să pună capăt unei crize pe care Europa consideră că a creat-o în mod deliberat.

"Suntem pregătiți să facem mai mult. Dar regimul belarus trebuie să înceteze să mai ademenească oamenii și să le pună viețile în pericol", a declarat aceasta.

"Trebuie să fim pregătiți ca această situație de la granița cu Belarus să nu se rezolve rapid"

UE susține că Minskul a adus cu avionul mii de migranți din Orientul Mijlociu pentru a-i împinge să treacă ilegal în blocul comunitar. Ei ar urma să exercite presiuni asupra Europei, ca represalii la sancțiunile impuse împotriva Belarusului din cauza încălcării drepturilor omului.

Belarusul neagă că ar fi provocat criza, dar afirmă că nu poate contribui la soluționarea acesteia decât dacă Europa ridică sancțiunile impuse.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri la radioul public polonez că este posibil ca criza de la graniță să dureze luni de zile: "Trebuie să fim pregătiți ca această situație de la granița cu Belarus să nu se rezolve rapid", a spus el, scrie Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News