Printre ipoteze se remarcă avertizarea dată în august de meteorologi cu privire la însămânțarea norilor în Maroc. „Ca parte a planului național de combatere a deficitului de apă, Marocul dezvoltă un total de 20 de proiecte de însămânțare a norilor.
Scopul este creșterea precipitațiilor în anumite regiuni ale țării cu până la 15%,” a menționat agenția spaniolă de meteorologie El Tiempo la sfârșitul lunii august, subliniind că „implementarea acestor proiecte ridică suspiciuni în regiune, în special în zonele învecinate, precum sudul Spaniei, și în special în Ceuta și Melilla.”
„Modificarea artificială a climei și a vremii poate avea consecințe imprevizibile pentru întreaga regiune. Pe de o parte, precipitațiile abundente în zonele în care geografia și mediul nu sunt obișnuite cu ploile pot genera inundații și alunecări de teren, deteriorând și sporind eroziunea solului”, a avertizat El Tiempo acum două luni. „În plus, însămânțarea norilor poate influența umiditatea relativă a atmosferei.
Această situație ar putea provoca secete în zone neașteptate sau precipitații abundente, deoarece consecințele geoingineriei climatice sunt, în prezent, imprevizibile,” a continuat analiza.
„Potrivit unor experți – scria El Tiempo acum două luni – schimbările climatice pot provoca o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, precum furtunile, fulgerele, grindina și chiar tornadele. În plus, trebuie luat în calcul și potențialul conflict geopolitic care ar putea apărea între statele implicate, cum ar fi Spania și Maroc, din cauza modificării condițiilor de mediu ca urmare a deciziei unei singure țări.”
De asemenea, agenția de meteorologie iberică a subliniat că „un raport al Națiunilor Unite, publicat după summitul climatic COP28 din 2023, avertizează că geoingineria climatică ar putea declanșa o serie de reacții în lanț, cu riscuri semnificative pentru oameni, oceane, temperaturi globale și biodiversitate.”
„Ingineria climatică prezintă riscuri atât în ceea ce privește interacțiunea cu clima, cât și în ceea ce privește potențialul de a amplifica riscurile existente sau de a genera altele noi. Înainte de a continua dezvoltarea acestor noi tehnologii, este esențial să înțelegem în profunzime efectele și implicațiile etice ale acestora.
Orice dezbatere privind ingineria climatică trebuie să aibă o dimensiune etică și politică, reflectând interesele divergente ale diferitelor regiuni și comunități,” a explicat Emma Ruttkamp-Bloem, președintele Comisiei Mondiale UNESCO pentru Etica Cunoașterii Științifice și Tehnologiei (Comest).
Însămânțarea norilor reprezintă o tehnică ce urmărește modificarea cantității și tipului de precipitații prin dispersarea unor substanțe chimice în nori, care acționează ca nuclee de condensare, stimulând astfel precipitațiile.
Această metodă poate fi utilizată atât pentru creșterea precipitațiilor în zonele aride, cât și pentru prevenirea formării grindinei în timpul furtunilor. Substanțele pot fi dispersate din aeronave, eliberate de dispozitive la sol sau introduse prin rachete sau tunuri antiaeriene. În funcție de metoda utilizată, ele pot fi injectate direct în nori, dispersate deasupra acestora sau împrăștiate sub nori, fiind ulterior transportate în interiorul acestora de curenții ascendenți.
Însă schimbările climatice înseamnă și doi metri de zăpadă căzuți la periferia orașului Johannesburg, Africa de Sud, în septembrie anul trecut, dar și inundațiile din deșertul Sahara (fenomen înregistrat deja și în Peninsula Arabică, primăvara trecută), unde precipitațiile au ajuns la 200 de milimetri în 48 de ore, în sud-estul Marocului și Algeriei. Aceste fenomene au dus la formarea de lacuri și prării temporare între dunele de nisip (sursa: Copernicus); fără a mai menționa uraganele și inundațiile care, în ultimele două luni, au șocat populații din întreaga lume: de la Orientul Îndepărtat până în Asia de Sud-Est, din Europa până în SUA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News