Publicitate
Evenimentul "Mărțișor. Simbol al primăverii inclus în patrimoniul imaterial UNESCO" a fost deschis de salutul lui Ugo Papi, consilier al primarului Romei pentru relații internaționale: "Aceasta este casa Romei, casa românilor și casa românilor cu care există relații foarte bune și în domeniul tradițiilor și culturii, ca și în acest caz. Comunitatea românească este cea mai numeroasă dintre comunitățile străine din capitală, o comunitate bine integrată și muncitoare. Legăturile sunt din ce în ce mai puternice și suntem aici pentru a sărbători sărbătoarea Mărțișorului".
Ambasadorul României în Italia, Excelența Sa, Gabriela Dancău, a amintit că "de la începutul mandatului meu a devenit un obicei să sărbătoresc împreună cu ambasada Republicii Moldova sărbătorile tradiționale ale țării mele" și că "în urmă cu cinci săptămâni, datorită disponibilității administrației și a primarului Romei, Roberto Gualtieri, Campidoglio a găzduit un eveniment cu ocazia împlinirii a 30 de ani de emigrație românească în Italia, o comunitate, cea românească, din care fac parte și cetățeni din Republica Moldova care se identifică în Italia cu pașaport românesc. Românii de pe ambele părți ale frontierei se reunesc pentru a sărbători tradiții comune" și acesta este și cazul Mărțișorului, sărbătoarea pentru sosirea primăverii, celebrată la 1 martie.
"Sosirea primăverii, pe care o sărbătorim prin festivalul Mărțișor, este primită cu mai multă intensitate în regiunea noastră est-europeană decât în Italia, o regiune care a resimțit efectele iernii climatice și geopolitice. Atunci când frigul din case este folosit ca armă pentru a frânge voința cetățenilor, așa cum se întâmplă în aceste zile, celebrarea acestui festival al sosirii primăverii, al reînnoirii lumii, al vieții, este o formulă de rezistență simbolică și pașnică", a declarat ambasadorul român.
"Recunoașterea de către Unesco a valorii universale a obiceiurilor tradiționale din sud-estul Europei se traduce printr-o apreciere a contribuției antropologice" a acestor sărbători și "a mesajului lor de perseverență în a merge înainte în ciuda obstacolelor pe care geografia și geopolitica le pun în calea lor", a adăugat ea.
Pentru Anatolie Urecheanu, ambasadorul Republicii Moldova în Italia, această "tradiție străveche ne amintește de sosirea primăverii, care este sărbătorită cu alb și roșu, simbol al renașterii, al schimbării și al speranței. O tradiție care s-a păstrat de-a lungul anilor în spațiul românesc și moldovenesc".
"În concepția populară, Sărbătoarea Mărțișorului nu este doar un eveniment tradițional, ci și unul ancestral, care definește renașterea și victoria binelui asupra răului. Anul acesta sper să fie unul special și să aibă un puternic mesaj de pace. Războiul din Ucraina este cea mai mare atrocitate de pe continentul european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. După Ucraina, Moldova este cea mai afectată de acest război neprovocat și nedrept. Dar solidaritatea țărilor democratice s-a dovedit a fi mai puternică decât ambiția lui Putin de a restaura imperiul sovietic", a subliniat ambasadorul moldovean.
Dr. Giorgio Bortolumucci a luat apoi cuvântul în numele Comitetului Roma Expo 2030: "Primăvara este momentul în care natura se trezește. Dorim să legăm speranța, primăvara și Expo 2030, deoarece una dintre temele abordate de proiectul de la Roma este regenerarea și incluziunea și, prin urmare, vorbim despre viitor. Comunitatea românească arată cât de incluzivă și primitoare este Roma, este cea mai mare și cea mai bine integrată comunitate străină, așa că ne bazăm foarte mult pe sprijinul dumneavoastră".
Elisabetta Maffioli, șefa Centrului de documentare a Patrimoniului Mondial UNESCO din Roma pentru promovarea orașului ca sit al Patrimoniului Mondial, a descris activitatea centrului situat în Porta del Popolo, subliniind că evenimentul de astăzi este "o oportunitate de colaborare, de întâlnire și de promovare culturală. Tema de bază este rolul culturii ca instrument de dialog și de înțelegere reciprocă. Este evident modul în care această tradiție reprezintă un punct puternic de agregare și partajare între comunități. Ocazii ca aceasta contribuie la formarea unor societăți mai deschise și mai dialogante".
Georgiana Onoiu, șefa Secției Patrimoniu Cultural a Muzeului Național al Satului "Dimitrie Gusti" din București, a vorbit despre originea tradiției și despre caracteristicile acesteia: "Mărțișorul reprezintă o tradiție transmisă încă din antichitate. Cu ocazia acestei sărbători, un cordon țesut din două fire de lână, bumbac sau mătase, unul alb și unul roșu, este confecționat și purtat de femei și dăruit membrilor comunității pentru a fi purtat, începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, înfășurat în jurul burții sau prins la piept".
După ce este folosit, a povestit ea, "este așezat pe o ramură înflorită, sub o piatră, aruncat într-o fântână sau pe un câmp verde" sau chiar "pe coarnele animalelor sau la intrarea în vatra casei sau în grajd, având o funcție protectoare". În mediul urban, de-a lungul secolelor, cordonul a fost apoi confecționat "în mătase, la scară industrială, și i se adăugau mici pandantive din diverse materiale (metal, lemn, sticlă, textile etc.). Combinația dintre alb și roșu nu este altceva decât expresia vizuală a relației dintre om și mediul său de viață. Albul reprezintă lumina, puritatea, albul, iar roșul reprezintă viața".
După încheierea evenimentului, echipa Ligii Studenților Români din Străinătate - filiala Italia va distribui mărțișoare, în Piața Capitoliului, în cadrul campaniei "Mărțișor între dar și amintire".
„Purtarea cu mândrie a simbolurilor populare românești, precum costumele populare, ia sau mărțisorul, este doar unul dintre modurile prin care românii care trăiesc departe de casă aleg să poarte România cu ei. Mulțumim tuturor celor care au participat la sărbătoarea Mărțișorului, una din cele mai frumoase datini, un simbol al primăverii, aducător de noroc şi sănătate!“, a conchis ambasadoarea României în Italia, E.S. Gabriela Dancău.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News