Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj au trimis-o în judecată pe o româncă acuzată că și-a însușit peste 600.000 de mii de euro primiți de la un italian pentru construirea unui centru SPA în județul Gorj, relatează Adevărul. Rechizitoriul a fost validat de Judecătoria Motru, care a decis, în cameră preliminară, că procesul poate începe, dar sentința nu este definitivă.

În plângerea penală, italianul a arătat că a cunoscut-o pe româncă în 2011, într-un club de striptease din provincia Treviso. Românca era dansatoare în local, iar „când se afla în locul privat cu clienţii se dezbrăca complet”.

„Eu am fost de mai multe ori clientul acesteia la privat, şi în acest context ne-am mângâiat şi sărutat, acestea fiind servicii prestate de dansatoare contra cost. Precizez că plăteam cam 50 de euro pentru 15-20 de minute”, le-a declarat italianul polițiștilor români.

Italianul a mai spus că în acest context s-a îndrăgostit de româncă, aceasta părăsind clubul în care lucra după aproximativ trei luni, când italianul a început să o sprijine financiar.

„În toamna anului 2011 i-am dat 6.000 de euro întrucât mi-a spus că trebuie să se opereze la ochi. Apoi i-am dat aproximativ 10.000 de euro întrucât mi-a spus că trebuie să repare ferestrele la o casă. După ce a încetat să lucreze ca dansatoare s-a mutat în România, dar a mai venit de câteva ori şi a stat pentru câte două-trei zile. Eu i-am dat banii în mână. De asemenea, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, i-am trimis prin virament suma de 5.000 de euro întrucât aceasta dorea să aibă un mod de viaţă ridicat şi avea nevoie de bani pentru a se întreţine”, a mai declarat italianul în cursul anchetei deschise la plângerea sa.

Convins să investească în România

Bărbatul a mai spus că înainte să plece în România, femeia i-a propus să înființeze împreună o firmă care să administreze un centru SPA în România. „Această propunere mi-a făcut-o încă din anul 2011, încă din luna august, când am fost împreună în concediu în Trentino”, a mai mărturisit italianul, care a fost de acord să înființeze, împreună cu românca, o firmă în care el să aibă 51% din acțiuni, iar ea 49%.

Italianul mai spune că la scurt timp după înființarea firmei, românca i-a spus că „doreşte să cumpere un autoturism BMW X6” și i-a cerut să îi trimită în contul personal 50.000 de euro.

„Iniţial eu am cerut ca autoturismul să fie cumpărat pe numele firmei, întrucât în acel moment era administrator al firmei, însă mi-a explicat că din punct de vedere al taxelor era mai avantajos. Eu eram îndrăgostit şi am cerut-o de câteva ori în căsătorie, însă aceasta mi-a spus că doreşte să mai aştepte şi să mă cunoască mai bine”, a mai declarat italianul.

„Sponsor” al firmei, cu banii de la italian

Potrivit procurorilor români, după înțelegerea referitoare la înființarea firmei, italianul a transferat în contul firmei deschise în România suma de 40.000 de euro (două tranzacții). Potrivit procurorilor, după cele două tranzacții, românca i-a spus italianului că „este necesară schimbarea unităţii bancare şi implicit a contului bancar, din considerente ce ţin de cursul valutar, respectiv pentru a obţine o convertire mai avantajoasă a sumelor în euro transferate de partea civilă, în moneda naţională”.

Practic, sub pretextul că obține un curs valutar mai bun, românca i-a transmis italianului un alt cont, fără ca bărbatul să realizeze că acesta este, de fapt, contul personal al româncei. Astfel, în acest cont italianul a transferat echivalentul a peste două milioane de lei, în euro.

Din contul de euro, românca și-a transferat banii în contul în lei din care a transferat în contul firmei sub formă de creditare. Practic, prin această metodă, românca a devenit, pe banii italianului, finanțator al afacerii.

Italianul spune că banii trimiși româncei proveneau dintr-un credit pe care l-a accesat pentru finanțarea afacerii din România.

În total, din banii trimiși de italian 144.000 de euro ar fi fost folosiți în alt scop decât cel pentru care au fost transferați, iar 2,1 milioane de lei au fost transferați în firmă via contul personal la româncei.

În 2014, contabilul firmei a „turnat-o” pe româncă. „În anul 2014 am primit un mail de la un contabil care mi-a transmis că trebuie să mă avertizeze în legătură cu paguba care mi-a fost pricinuită, pentru că nu toţi banii trimişi de mine au fost investiţi în firmă”, a declarat italianul în cursul anchetei.

„Am fost îndrăgostit până în 2017”

Italianul susține că în ciuda avertismentului primit de la contabil a continuat să îi acorde încredere româncei de care a fost îndrăgostit până în 2017.

„Eu am fost îndrăgostit până în anul 2017 şi am continuat să mă gândesc la o viaţă împreună cu aceasta, după care am început să am îndoieli cu privire la sentimentele ei şi cu privire la modul în care aceasta a folosit banii trimişi de mine, întrucât eu mi-am dat seama că în România, cu banii pe care îi trimisesem trebuia să fie finalizat proiectul.

I-am împărtăşit de mai multe ori aceste planuri, iar ea mi-a spus să aşteptăm pentru că nu se simte bine pentru că nu s-a finalizat lucrarea, referindu-se la baza de agrement. Eu mi-am dat seama că sumele de bani trimise de mine nu au fost folosite în totalitate pentru finanţarea proiectului şi i-am spus că nu mai pot continua să trimit bani în aceste condiţii şi că trebuie să găsim soluţii. Eu nu i-am reproşat, pentru că de obicei nu reproşez, dar i-am împărtăşit îngrijorările mele legate de finalizarea proiectului dându-mi seama că ar fi trebuit deja să fie finalizat”, a mai declarat italianul.

Potrivit bărbatului, românca i-a spus că reacția româncei a fost că „lucrează zi şi noapte” și „dacă nu-i convine situaţia atunci să vină el în Motru şi să facă pe paznicul, să se ocupe el de tot”.

Apărarea româncei: banii erau pentru „confortul relației”

În rechizitoriul de trimitere în judecată a româncei se arată că femeia a declarat că „nu a știut niciodată” că sumele primite de la italian „ar fi avut alt scop decât cel al folosirii în interes personal sau că ar fi avut altă natură și destinație diferită de cea a sumelor de bani primite și anterior înființării societății de la acesta”.

Românca susține că italianul nu i-a spus niciodată că banii sunt pentru finanțarea firmei, „ba din contră, îi spunea că trebuie să aprecieze gesturile sale întrucât o astfel de generozitate este rar întâlnită”.

Ea a mai arătat că „întrucât sumele de bani nu au fost primite cu un anumit scop, le-a folosit atât pentru finanțarea și dezvoltarea societății, cât și în scop personal”. În plus, susține că unele sume le-a folosit și cu italianul pentru cumpărături, cazare sau alte destinații, denumite de el „pentru confortul relației”.

„Apărările inculpatei cu privire la titlul pe baza căruia ar fi primit sumele de bani reţinute în prezenta cauză, respectiv ‹pentru confortul relaţiei› nu pot fi primite. Acestea sunt infirmate de materialul probator din care rezultă în mod cert premeditarea, cu minuţiozitate, de către inculpată, a activităţii infracţionale, stăruinţele depuse de aceasta pentru determinarea părţii civile să continue alimentarea contului său bancar, stăruinţe ce au constat inclusiv în declaraţii de dragoste şi promisiuni de căsătorie ori îndemnuri ca partea civilă să-şi vândă locuinţa. Nu este admis ca o persoană să contracteze împrumuturi bancare ori să analizeze posibilitatea vânzării propriei locuinţe, pentru a finanţa ‹confortul unei relaţii amoroase de la distanţă›”, se arată în rechizitoriul trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Procesul se va judeca la Judecătoria Motru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News