Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Italia. "Școala românească din Terni": Cursuri și ateliere de lucru în limba română pentru 30 de copii și tineri
WhatsApp
Proiectul de integrare al asociației Fiore Blu se numește "Școala românească din Terni". Peste treizeci de copii și tineri cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani cu părinți de origine etnică română din România, Moldova și Ucraina au participat la cursuri și ateliere de lucru în limba română promovate de asociație. 

"Inițiativa, gratuită pentru participanți, care a avut loc în sala polivalentă din Cesvol - explică Centrul de Servicii Voluntare - face parte din proiectul 'Școala românească din Terni' pe care asociația Fiore Blu l-a organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din România și cu colaborarea Centrului de Servicii Voluntare și a Bibliotecii Municipale din Terni. Este o școală bilingvă italiană-română pentru copiii și tinerii care locuiesc în Terni și care sunt interesați să învețe limba română, care își propune să sprijine integrarea lingvistică și culturală a elevilor care s-au mutat în România sau în Italia", au explicat organizatorii.

Italia. "Școala românească din Terni": Cursuri și ateliere de lucru în limba română pentru 30 de copii și tineri 

 

"În cadrul primului modul al proiectului au fost organizate o mulțime de activități", adaugă promotorii, "de la cursuri de limbă și cultură română, în prezența și online, la întâlniri de lectură în limba maternă, la ateliere didactice tematice pentru lărgirea cunoștințelor despre România. Proiectul va continua cu ateliere de lectură în limba română, care vor avea loc în incinta Bct, și se va încheia cu o petrecere de Crăciun plăcută, care le va permite copiilor să trăiască această ocazie conform tradițiilor românești".

Vezi mai departe:

Mai vorbesc copiii români din Italia limba maternă acasă? Mioara Moraru: "Nu au curajul să vorbească românește"

 

Mioara Moraru, președintele Asociației culturală româno-italiană Propatria, a discutat cu jurnalistul Bogdan Bolojan, în cadrul campaniei "Apel la Educație", despre păstrarea și afirmarea identității lingvistice a românilor din Italia și formarea unei generații care să reprezinte țara noastră și interesele românești peste hotare. 

Mai vorbesc copiii români din Italia limba româna acasă? Este una dintre întrebările cheie în aceste timpuri, în care numărul copiilor români, dar născuți sau crescuți departe de granițele țării este tot mai mare. 

„E o întrebare la care e greu să vă răspund... Se vorbește românește în familie, dar nu atât cât ar trebui, nu suficient ca ai noștri copii să aibă sau să stăpânească bine limba română. De fapt există o mare problemă din acest punct de vedere. Și nu pentru că nu ar vrea, nu pot sau că nu învață limba română în familie. Dar copiii aceștia trăiesc într-o altă cultură. Ei merg la școală și au prieteni italieni sau de alte naționalități - acolo unde sunt români împrăștiați în toată diaspora.

Este firesc și normal ca acești copii să gândească în acea limbă și nu în limba română. Limba română din punctul meu de vedere este o limbă secundară. E trist ce spun, dar este o realitate și trebuie să fim conștienți că, pentru contracara acestei probleme, trebuie să aplicăm și să avem strategii din acestea din punct de vedere educațional“, a afirmat Mioara Moraru, președintele Asociației culturală româno-italiană Propatria, răspunzând întrebării jurnalistului Bogdan Bolojan.

Mioara Moraru - Asociația culturală româno-italiană Propatria: „Nu au curajul să vorbească românește“

 

Potrivit expertului, copiii români din diaspora nu au curajul de a se exprima în limba română, iar acest lucru trebuie încurajat în continuare.

„Noi (n.r. Asociația culturală româno-italiană Propatria) anul acesta am organizat o tabără atelier de limba română lângă Roma, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în care am adus un grup de aproape 100 de copii care au avut contact, imersiune 100% în limbă română. Am adus un grup de profesori din România și deci au fost obligați să vorbească în limba română că nu aveau altfel cum comunica. Ateliere non-formale: nu i-am adus să facă școală, ci să se joace, să se distreze, să facă tot felul de activități numai în limba română, astfel încât să prindă curaj cât de cât să vorbească limba română.

Acești copii nu au curajul să vorbească românește. Posedă cunoștințe, au bagaj de cunoștințe, nu suficient de dezvoltat precum copiii din România, dar oricum există. E suficient să le creezi ocaziile ca ei să se deblocheze și să poată vorbi românește“, a explicat Mioara Moraru, președintele Asociației culturale româno-italiană Propatria.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
Top cele mai citite știri
Crossuri parteneri
Cultura si Traditii Vezi toate articolele
pixel