Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputaţi, senatori şi reprezentanţi regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând absenţa unui consens asupra unui candidat între principalele partide.

Al treilea scrutin va avea loc miercuri dimineaţă, dar nu sunt aşteptate progrese înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor coboară de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Preşedintele Italiei are un rol preponderent protocolar, dar anul acesta miza este mare: dacă este ales Mario Draghi, trebuie să renunţe la şefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obţine miliardele de euro din fondul european de relansare promis Italiei.

Alegerea preşedintelui este, totuşi, greu de prezis, cu scrutin secret, înţelegeri în culise şi absenţa unei liste oficiale de candidaţi, care îi conferă o atmosferă de conclav papal.

Nicio formaţiune politică nu dispune de majoritate absolută în parlament

Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate naţională condusă de Mario Draghi.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de preşedintele în exerciţiu, Sergio Mattarella, în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul său a supervizat revenirea la creştere şi succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a iniţiat mai multe reforme (sistemul fiscal şi cel judiciar, administraţia publică) cerute de Bruxelles în schimbul celor aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi de la UE.

Numeroşi investitori internaţionali se tem că Italia, puternic îndatorată, va rămâne în urmă faţă de calendarul strict al reformelor dacă Mario Draghi pleacă.

Şi mulţi deputaţi se tem că îşi vor pierde fotoliul în cazul alegerilor anticipate.

Alţii sunt de părere că Mario Draghi ar fi mai bine plasat în calitate de preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţii cu Bruxellesul, mai ales dacă extrema dreaptă va câştiga următoarele alegeri.

Şeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie pentru a dizolva parlamentul, a alege un nou prim-ministru sau a refuza mandate coaliţiilor fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puţin cunoscut, care a ieşit pe primul loc luni în turul întâi, a fost din nou în frunte marţi cu 39 de voturi.

Sergio Mattarella, 80 de ani, a primit acelaşi număr de voturi, deşi a spus clar că nu îşi doreşte al doilea mandat de şapte ani. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News