În acest context, un număr din ce în ce mai mare de germani au început să facă cursuri pentru a învăţa cum să acţioneze dacă se găsesc într-o situaţie de pană de curent.

"Dacă se opreşte alimentarea cu electricitate atunci nimic nu mai funcţionează. Şi trebuie să înţelegem ce înseamnă cu adevărat această expresie", a spus Birgitt Eberlin, instructoare care lucrează pentru organizaţia caritabilă Workers' Samaritan Federation (ASB).

În aceste situaţii, sarcini simple, precum gătitul mâncării, hidratarea sau îngrijirea animalelor de companie sau sunatul la uşa vecinului devin o provocare.

De aceea, organizaţiile caritabile din Germania au început să ofere cursuri gratuite cu privire la acest subiect, în numele BBK, Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de Dezastre.

La sediul organizaţiei caritabile Workers' Samaritan Federation (ASB), de la marginea Berlinului, Birgitt Eberlin le explică cursanţilor săi elementele de bază, inclusiv faptul că trebuie să aibă pregătite lumânări, chibrituri şi lămpi, după care stinge lumina şi restul cursului se derulează la lumina lumânării.

"Cu trei generaţii în urmă, oamenii ştiau ce înseamnă viaţa fără electricitate. Acum ne dăm seama că abia putem funcţiona fără electricitate", spune Albrecht Broemme, fost pompier la Berlin care a fost rechemat de la pensie pentru a ajuta la punerea la punct a infrastructurii pentru pandemie, iar ulterior pentru sosirea refugiaţilor ucraineni.

Agenţia federală pentru reţele din Germania a avertizat că există posibilitatea raţionalizării gazelor naturale la iarnă, după ce Rusia a redus livrările de energie spre Germania, ca urmare a invadării Ucrainei.

Cu toate acestea, în condiţiile în care depozitele de gaze sunt aproape pline şi vremea este neobişnuit de caldă pentru această perioadă a anului, Germania speră să evite penele de curent neanunţate, transmite Agerpres. 

Vezi și:

Țările europene nu se înțeleg pe plafonarea prețului la gaze. Belgia, Grecia, Italia şi Polonia amenință cu un blocaj complet

Belgia, Grecia, Italia şi Polonia au ameninţat vineri că vor bloca un nou set de măsuri avut în vedere de Comisia Europeană pentru a atenua impactul crizei energetice, deoarece sunt nemulţumite de faptul că printre propuneri nu se numără şi plafonarea preţului gazelor, susţin sursele diplomatice consultate de Reuters. 

Aceste diviziuni persistente între cele 27 de state membre UE cresc şansele ca miniştrii energiei din blocul comunitar să nu poată să îşi dea aprobarea finală pentru plafonarea preţului gazelor la reuniunea lor din 24 noiembrie, aşa cum se preconiza anterior.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, la o reuniune a ambasadorilor statelor membre UE, care a avut loc vineri, reprezentanţii Belgiei, Greciei, Italiei şi Poloniei au anunţat că vor o propunere completă cu privire la plafonarea preţului gazelor din partea Executivului comunitar înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie. În caz contrar, cele patru state au ameninţat că nu vor fi de acord cu întregul pachet de măsuri care trebuie aprobat, pachet care include şi demararea achiziţiilor comune de gaze în blocul comunitar precum şi urgentarea procedurilor de eliberare a autorizaţiilor pentru proiectele din domeniul energiilor regenerabile.

Comisia Europeană, care elaborează legislaţia UE şi o supune aprobării statelor membre, a reacţionat prin promisiunea că va prezenta o schiţă a unui plafon de preţ la gaze şi va face acest lucru înainte de reuniunea miniştrilor Energiei din 24 noiembrie.

Sunt șanse foarte mici ca proiectul să fie aprobat

Însă şansele ca această schiţă să fie gata pentru a fi aprobată până la 24 noiembrie sunt foarte mici, susţin sursele care au luat parte la discuţiile cu uşile închise care au avut loc vineri.

Singure, cele patru state menţionate nu pot bloca un acord la nivelul Uniunii Europene. Însă ar putea face acest lucru dacă reuşesc să pună la punct o coaliţie mai amplă în rândul majorităţii statelor membre UE care cer de mai multe luni o plafonare a preţului gazelor naturale pentru a duce în jos preţurile ridicate de pe piaţă.

Opoziţia la ideea plafonării este limitată la câteva state membre dar în fruntea lor se află Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, care susţine că un plafon riscă să îi descurajeze pe furnizorii de gaze şi de asemenea ar reduce stimulentele pentru a diminua consumul de gaze în UE.

Lipsa unui acord în rândul celor 27 de state membre UE slăbeşte răspunsul blocului comunitar la o gravă criză energetică, ce are legătură cu războiul din Ucraina şi inflaţia record din UE, care se confruntă în prezent cu o nouă recesiune tocmai când şi-a revenit după pandemia de COVID. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News