"La ora actuală, jumătate din ajutoarele de stat acordate companiilor europene au fost date de Germania", a constatat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, cu prilejul unei întâlniri cu un grup de jurnalişti. "Ajutoarele sunt acordate de cei care pot face acest lucru. Dacă unul poate da mai mult decât altul vom prejudicia condiţiile de concurenţă. Piaţa unică va fi puternic afectată de modul în care ajutoarele de stat vor fi acordate", avertizează fostul ministru spaniol al Afacerilor Externe.

Această situaţie este una paradoxală pentru că, în mod normal, Germania este mult mai puţin înclinată să îşi subvenţioneze companiile în comparaţie cu Franţa, de tradiţie colbertistă. Însă, începând de la mijlocul lunii martie, când Comisia Europeană a decis să fie mai suplă când vine vorba de ajutoarele de stat, forţa financiară a Germaniei a devenit evidentă, comparativ cu cea a celor 26 de parteneri din UE.

Din ajutoarele totale în valoare de aproximativ 1.900 miliarde de euro aprobate de Bruxelles, Berlinul şi-a tras partea leului, de 52%, urmată de Franţa, cu 17%, şi Italia, cu 16%.

Dacă Germania a injectat 100 miliarde de euro în companiile sale şi Franţa doar 20 de miliarde de euro, atunci "există un risc de divergenţe cu privire la piaţa internă", a avertizat recent comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, fost ministru francez al Economiei.

"Vrem ca acest cadru să se aplice în mod uniform, adică să ne asigurăm că există condiţii echitabile pe piaţa internă atunci când operaţiunile sunt autorizate de Bruxelles", a pledat o sursă franceză pentru AFP.

Un înalt responsabil guvernamental spaniol a mers mai departe: "Germania are mulţi bani pentru a-şi finanţa companiile care au nevoie. Şi cum a injectat milioane în aceste companii, minimul pe care îl putem face este să îi cerem să dea dovadă de solidaritate cu noi", a spus acest responsabil.

Întrebată săptămâna trecută de un eurodeputat italian cu privire la cheltuielile Germaniei, vicepreşedintele Comisiei Europene, daneza Margrethe Vestager, a apărat poziţia Berlinului.

"Este importat ca Germania să acţioneze, deoarece ea este locomotiva Europei... Este trist că nu toată lumea are spaţiul de manevră bugetară al Germaniei. Va trebui să găsim soluţii", a afirmat Vestager, care este şi comisarul responsabil cu concurenţa.

Începând de vineri seară, Comisia Europeană a fixat condiţii stricte statelor membre care doresc să îşi recapitalizeze companiile. Printre aceste condiţii se numără interdicţia de a plăti dividende sau bonusuri managerilor. De asemenea, companiile nu vor avea dreptul de a achiziţiona o participaţie mai mare de 10% la companiile concurente, furnizori sau clienţi (atâta timp cât statul îşi va conserva o participaţie de 75% din acţiuni, achiziţionate ca răspuns la criză).

Anunţarea acestor noi reguli vine într-un moment în care cel mai mare transportator aerian din Europa, grupul german Lufthansa, discută cu Guvernul de la Berlin o naţionalizare parţială şi un ajutor de 9 miliarde de euro pentru a evita falimentul. De asemenea, pe masa Guvernului german se află un proiect de recapitalizare, cu mai multe miliarde de euro, a operatorului feroviar Deutsche Bahn. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News