Înainte de anunţul Guvernului, au avut loc peste trei luni de negocieri, la care măsura a fost respinsă categoric de sindicate. Acestea se pregătesc acum de greve şi proteste de stradă, primele fiind programate deja saptamâna viitoare.
Rigiditatea sindicatelor franceze faţă de creşterea vârstei de pensionare este o poziţie asumată şi afirmată în ultimii 30 de ani, când nici un guvern nu a reuşit să promoveze o reformă reală a sistemului de pensii. Şefa guvernului a justificat proiectul prezentat aseară prin nevoia de a garanta viitorul sistemului francez de pensii, aflat în dezechilibrul financiar pe termen lung.
Guvernul a făcut o primă concesie, a renunţat la propunerea iniţială de pensionare la 65 de ani şi a propus 64, precum şi un regim preferenţial pentru cei cu multă vechime, care au lucrat în condiţii grele sau au suferit accidente de muncă. Totuși, o vârstă de pensionare de 64 de ani este respinsă de patru din cinci cetățeni francezi.
„Acest proiect va suscita comentarii, dezbateri şi opoziţie, dar eu cred că o confruntare de idei se poate face fără dezinformări şi fără a provoca frică. Nu, acest proiect nu va fi pus în practică de azi pe mâine. Vârsta de pensionare va creşte progresiv, în opt ani. Noi ne dorim dialogul, am arătat-o în ultimele luni, suntem deschişi oricăror discuţii. Prezentarea pe care am făcut-o nu este punctul final. Suntem de acord să dezvoltăm acest proiect, iar acest lucru va fi posibil datorită unei dezbateri parlamentare, loiale şi constructive“, a afirmat lisabeth Borne, premierul francez.
Prin noua lege, pensia minimă va fi majorată la 1.200 de euro pe lună, urmând ca peste două milioane de pensii mici şi foarte mici să crească simţitor.
Revizuirea sistemului de pensii a fost un pilon central al agendei reformiste a lui Macron atunci când a intrat la Palatul Elysee în 2017. Dar el a renunțat la prima sa tentativă în 2020, din cauza pandemiei COVID.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News