Turcia a acceptat marţi, după negocieri îndelungate, să renunţe la obiecţiile privind admiterea Suediei şi Finlandei în NATO. Administraţia de la Ankara le cere celor două state nord-europene să nu le mai ofere susţinere militanţilor separatişti kurzi şi disidenţilor aflaţi pe teritoriile lor şi să permită exporturile de armament în Turcia.

Alianţa Nord-Atlantică a invitat formal miercuri Suedia şi Finlanda să devină membre NATO. Protocoalele de aderare vor fi semnate marţi, după care vor trebui ratificate de parlamentele statelor membre NATO.

Însă, la revenirea de la summitul NATO desfăşurat la Madrid, Recep Tayyip Erdogan a avertizat vineri că Parlamentul turc poate refuza ratificarea acordurilor de admitere a Suediei şi Finlandei în NATO.

"Trebuie ştiut următorul lucru: semnarea acordurilor nu înseamnă rezolvarea problemei. Fără aprobarea Parlamentului nostru, acordurile nu intră în vigoare. Deci, nu trebuie să ne grăbim. Mingea este în terenul lor. Suedia şi Finlanda nu sunt încă membre NATO", a afirmat preşedintele Turciei, citat de postul NTV.

Întrebat despre extrădarea în Turcia a militanţilor kurzi şi a disidenţilor, Erdogan a avertizat că dacă Suedia şi Finlanda nu îi predau pe aceşti indivizi, Ankara va face "ceea ce este necesar la nivel instituţional".

Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen, acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Fethullah Gulen, aflat în SUA, neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar, relatează Mediafax. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News