Dragobetele reprezintă ziua iubirii la români și semnifică atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp atunci când natura revine la viață și sfârşitul desfătărilor lumeşti, pentru că începe Postul Paştelui.

În multe zone din țara noastră încă se sărbătorește Dragobetele. Tinerii se îmbracă în haine de sărbătoare, se adună în pădure și culeg flori de primăvară pentru prima dată anul acesta, apoi se strâng toți și petrec cu voie bună și cântece.

„Dragobetele sărută fetele!"

Se zice că cine participă la această sărbătoare și respectă tradiția, va fi binecuvântat tot anul, va avea parte de belșug și va fi ferit de boli.

Iar cine nu sărbătorește Dragobetele este pedepsit să nu poată iubi anul acesta. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele!".

Superstiții din bătrâni

Astăzi nu avem voie să plângem, pentru că lacrimile atrag necazuri și supărări în lunile următoare, iar bărbații nu au voie să se certe sau să supere femeile, pentru că vor avea o primăvară cu ghinion și un an mai puțin bun.

Trebuie să fim veseli dacă vrem să avem parte de iubire tot anul, iar cuplurile trebuie să se sărute pentru ca iubirea lor să rămână vie tot anul.

Cine face curat prin gospodărie, o să aibă spor tot anul, în schimb nu este voie să coasem sau să țesem ori să lucrăm în câmp.

Fetele tinere obișnuiesc să strângă zăpada rămasă pe alocuri, iar cu apa rezultată prin topire să se spele pe față pentru a deveni frumoase și atrăgătoare asemeni zânelor, această apă fiind considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Supranumită „zăpada zânelor”, se crede că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor.

Fetele necăsătorite își pun busuioc sfințit sub pernă ca să-și găsească iubirea adevărată și să-și viseze ursitul.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News