"Scopul meu este, în primul rând, să găsesc un consens", a declarat César Luena, un deputat socialist spaniol care este raportor al Parlamentului European pentru noua lege a UE privind restaurarea naturii, prezentată în iunie anul trecut.

"Trebuie să ne concentrăm pe restaurarea naturii", a declarat el la o reuniune a comisiei de mediu a Parlamentului European, joi (12 ianuarie). "Acest lucru trebuie să vină de la această comisie și să fie mutat în plen cu consens", a adăugat el.

Buget de 100 de miliarde de euro pentru statele membre ale UE ca să restaureze natura

În luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat o nouă lege privind restaurarea naturii, care introduce pentru prima dată obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru restaurarea terenurilor degradate și inversarea pierderii biodiversității.

Planul include, de asemenea, un buget de 100 de miliarde de euro pentru ca statele membre ale UE să restaureze natura în agricultură, păduri, oceane și zone urbane.

Cu toate acestea, țările UE par reticente. În timpul unei reuniuni desfășurate în decembrie anul trecut, cei 27 de miniștri ai mediului din blocul comunitar și-au exprimat îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte ale regulamentului propus, printre care lipsa de flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor și finanțarea insuficientă disponibilă.

Dezbatere privind obiectivele UE

Și în Parlamentul European, grupurile politice de dreapta și conservatoare au criticat propunerea, care, pentru prima dată, stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre de a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030.

Obiectivele propuse - șapte în total - urmăresc să abordeze problema din mai multe puncte de vedere, cum ar fi inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030, eliminarea barierelor din calea râurilor sau stoparea pierderii nete de spații urbane verzi până în 2030.

Se preconizează că acestea vor fi principalul punct de blocaj în timpul negocierilor pentru aprobarea noii legi.

"Toată lumea știe că propunerea Comisiei, în forma actuală, nu va fi susținută de PPE în plen", a declarat Peter Liese, un deputat creștin-democrat german afiliat la Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta din Parlament.

Potrivit lui Liese, este nevoie de mai mult dialog și coordonare cu proprietarii de terenuri și fermierii care vor fi direct afectați de noua lege.

Vor fi "multe amendamente din partea PPE" la proiectul de raport, a avertizat joi colegii din comisia de mediu.

Alții din Parlament doresc să întărească ambiția propunerii. Aceasta este intenția, de exemplu, a lui César Luena, eurodeputatul spaniol care este raportor al Parlamentului pentru această propunere.

În timp ce proiectul de lege privind refacerea naturii stabilește un obiectiv general de refacere a 20% din terenurile și mările UE până în 2030, Luena vrea să ridice acest obiectiv la 30%, în conformitate cu decizia adoptată în decembrie la Conferința COP15 a ONU privind biodiversitatea de la Montreal.

Silvicultura în centrul atenției

Un alt subiect de dispută este silvicultura.

Dacă va fi aprobată în forma sa actuală, noua lege ar angaja Uniunea Europeană să protejeze din punct de vedere juridic toate pădurile primare și bătrâne rămase pe teritoriul său. Obiectivul este acela de a obține o creștere generală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor neuniforme, păsările forestiere și stocul de carbon organic. 

Dar unii deputați europeni susțin că propunerea Comisiei ignoră diversitatea regională a pădurilor și rolul lor socio-economic.

"Timp de mii de ani, oamenii au gestionat aceste păduri", a declarat Ulrike Müller, un eurodeputat german din grupul centrist Renew Europe. "Trebuie să ne modelăm pădurile pentru viitor într-un mod activ și, în mod natural, vom avea nevoie de ajutorul și implicarea oamenilor care dețin pădurile", a spus el.

Problema gestionării pădurilor este deosebit de sensibilă pentru țările nordice și baltice, care au un sector forestier important și care găzduiesc industrii puternice de lemn, celuloză și hârtie. 

În cinci state membre ale UE, mai mult de jumătate din suprafața de teren era acoperită cu păduri în 2020, potrivit datelor Eurostat: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) și Letonia (53%).

Țările nordice s-au împotrivit anterior obiectivelor legate de silvicultură din acest motiv, au declarat surse parlamentare pentru EURACTIV, adăugând că acest lucru va deveni o problemă și atunci când vine vorba de legea privind restaurarea naturii.

Suedia a păstrat tăcerea pe această temă atunci când legea UE privind refacerea naturii a fost dezbătută în decembrie anul trecut în cadrul Consiliului de Mediu al UE, spunând că trebuie să rămână neutră din cauza viitoarei președinții UE a țării, care a început la 1 ianuarie pentru o durată de șase luni.

Militanții sunt îngrijorați

Președinția suedeză a UE și reprezentanța permanentă a țării pe lângă UE la Bruxelles nu au răspuns solicitării EURACTIV de a face comentarii. Nici reprezentanța permanentă a Finlandei nu a răspuns.

În schimb, militanții sunt mai vocali, activiștii exprimându-și îngrijorarea că sectorul forestier suedez va cântări asupra președinției pentru a dilua dispozițiile privind silvicultura din legea UE privind restaurarea naturii.

"Relația Suediei cu pădurile sale este tensionată, în ciuda promovării modelului lor forestier, iar acest lucru nu este de bun augur pentru o lege ambițioasă", a declarat Kelsey Perlman de la FERN, un ONG forestier. Potrivit acesteia, obiectivele de restaurare a naturii au sens nu doar pentru mediu, ci și pentru sustenabilitatea economică a sectorului forestier.

În calitate de deținător actual al președinției rotative semestriale a UE, Suedia ar trebui să rămână neutră în timpul negocierilor cu UE. Însă, potrivit militanților, Suedia va fi reprezentată de alte state, cum ar fi statele nordice și baltice, atunci când va fi vorba de aspecte legate de silvicultură.

Miniștrii Finlandei, Suediei, Austriei și Sloveniei au semnat un parteneriat strategic informal

"La prima vedere, Suedia poate părea a fi un intermediar onest, dar colaborează cu alte state membre pentru a-și exprima opiniile în timpul negocierilor", a declarat Sabien Leemans de la WWF. "Principalul risc este că Suedia ar putea să nu încerce să obțină maximul din discuții și să obțină un acord ambițios al Consiliului cu privire la propunerea de restaurare a naturii", a declarat acesta pentru EURACTIV. 

În octombrie, miniștrii Finlandei, Suediei, Austriei și Sloveniei, au semnat un parteneriat strategic informal, pentru a aprofunda cooperarea în domeniul gestionării și politicilor forestiere în cadrul UE.

În spatele acordului se află ideea că Bruxelles-ul nu are expertiză în domeniul forestier și că ar fi o greșeală să privim silvicultura doar prin prisma politicii climatice și de mediu, ignorând problemele de competitivitate și de ocupare a forței de muncă, a declarat ministrul finlandez al agriculturii și silviculturii, Antti Kurvinen, în comentarii pentru ziarul finlandez Ilta-Sanomat. 

Regulamentul privind refacerea naturii este așteptat să fie votat în Parlamentul European în sesiunea plenară din iunie. Între timp, președinția suedeză își propune să ajungă la o "abordare generală" între statele membre ale UE în cadrul Consiliului de Mediu care va avea loc în aceeași lună.

Discuțiile dintre Parlament și țările UE vor avea loc apoi începând cu luna iulie, sub președinția spaniolă a UE, urmând să se ajungă la un acord final până la sfârșitul anului 2023, conform euractiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News