Conform studiului, citat de Observator, din cei aproape 1 milion de copiii care au avut vreodată un părinte plecat la muncă în străinătate, 61,5% au sau au avut doar tatăl plecat, 20,4% doar mama plecată iar 18,1% au avut plecați ambii părinți.

Emigrarea părinților în străinătate în căutarea unui trai mai bun a devenit o realitate comună pentru mulți români. Cu toate acestea, în spatele promisiunilor de prosperitate economică se ascund adesea consecințe emoționale dureroase pentru copiii lăsați în urmă. Acești copii se confruntă cu o serie de probleme psihologice ce pot afecta dezvoltarea lor și bunăstarea mentală.

Vezi și: Italia, Spania și Austria sunt primele trei țări unde româncele au plecat la muncă. Care sunt destinațiile principale în cazul bărbaților

Problemele psihologice cu care se luptă copiii românilor plecați la muncă în străinătate 

Unul dintre aspectele majore cu care se confruntă copiii românilor ale căror părinți sunt plecați în străinătate este sentimentul de abandon și lipsă de sprijin emoțional. Absența fizică a părinților poate genera o goliciune afectivă profundă, iar copiii se pot simți nesiguri și neglijați. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unor probleme precum anxietatea, depresia și scăderea încrederii în sine.

Pe lângă absența emoțională, copiii se pot confrunta și cu dificultăți în stabilirea unor relații interpersonale sănătoase. Lipsa unui model parental activ și prezența limitată a părinților poate afecta capacitatea copiilor de a dezvolta abilități sociale și de a stabili conexiuni puternice cu alți oameni. Această izolare socială poate genera sentimente de singurătate și marginalizare.

Părinții comunica cel mai mult cu copii prin platformele video, 77%. Daca până la vârsta adolescenței, cei mai multi comunica aproape zilnic, după vârsta de 14 ani comunicarea scade la aproape o dată pe săptămână.

Vezi și: Sute de mii de copii pleacă la muncă prea devreme din cauza sărăciei. Fenomenul, din România, până în Maroc

Mulți dintre copiii cu părnți plecați în străinătate devin „adulți” prea devreme

Un alt aspect important este presiunea și responsabilitatea prea mare asupra umerilor copiilor lăsați în urmă. Mulți dintre acești copii își asumă rolul de adulți în familie, fiind nevoiți să își asigure singuri îngrijirea și să se ocupe de frați mai mici. Această responsabilitate excesivă poate afecta negativ dezvoltarea lor emoțională și poate duce la stres cronic și epuizare.

De asemenea, copiii românilor cu părinți plecați în străinătate pot avea dificultăți în gestionarea dorului și a tristeții generate de separare. Absența fizică a părinților poate crea un gol emoțional greu de umplut, iar această suferință poate afecta stabilitatea emoțională și echilibrul lor psihologic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News