De asemenea, a tras el un semnal de alarmă, situaţia calităţii aerului în România s-a înrăutăţit, fapt despre care spune că ar putea fi legat de îmbunătăţirea reţelei de staţii de monitorizare, dar subliniază că "în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează", iar asta impune aplicarea de soluţii multiple şi diminuarea poluării la sursă.

Reîntoarcerea la cărbune reprezintă cel mult o soluţie temporară pentru producţia de energie

În cadrul interviului care a avut loc marţi comisarul european pentru mediu a mai spus că reîntoarcerea la cărbune reprezintă cel mult o soluţie temporară pentru producţia de energie, în special pentru a permite renunţarea la gazul rusesc "foarte repede". În acelaşi timp, şi-a exprimat el convingerea, atingerea ţintelor de reducere a emisiilor pentru 2030 va fi posibilă, iar reducerea utilizării gazului rusesc cu două treimi în Uniunea Europeană ar fi unul dintre mijloacele de a realiza acest lucru.

Pe de altă parte, înaltul oficial european a reiterat că centralele nucleare nu vor fi considerate investiţii verzi, ci de tranziţie, în noua taxonomie a UE privind energiile sustenabile, şi că are mari îndoieli în privinţa capacităţii de a le finanţa în condiţiile de acum, dar a menţionat că noua tehnologie "despre care toată lumea vorbeşte dar care nu a fost încă implementată" ar putea să schimbe situaţia.

Sinkevicius: Țara trebuie să realizeze o evaluare a numărului de urşi

Nu în ultimul rând, Virginijus Sinkevicius a spus că nu a auzit despre ideea fostului ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu, enunţată pentru prima dată în 2017, ca România să exporte urşi, dar a precizat că ţara trebuie să realizeze o evaluare a numărului de urşi şi "în funcţie de numărul lor, vom vedea în care anexă se încadrează şi ce măsuri se pot aplica".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News