Locuitoare a județului Suceava, pensionara Viorica Hogaș era recunoscută și sărbătorită anual de întreaga comunitate. La ultima ei aniversare, fosta învățătoare le-a transmis concetățenilor că îi așteaptă și în anul 2024.

Cei care au avut privilegiul de a o cunoaște și au împărtășit momente alături de ea sunt acum profund îndurerați. Figură emblematică în zonă, Viorica Hogaș s-a născut în timpul Primului Război Mondial, aducând cu ea nu doar o existență îndelungată, ci și amintiri și învățăminte prețioase pentru comunitatea sa.

Viorica Hogaș a trăit aproape întreaga sa viață în localitatea Udești, confruntându-se cu diverse greutăți pe parcurs. Abia în ultimul an al vieții, memoria a început să o părăsească treptat.

Căsătorită în anul 1937, Viorica a avut parte de sprijinul soțului doar pentru câțiva ani. Soțul ei a fost încorporat și trimis pe frontul rusesc, pierzându-și viața în septembrie 1943. Viorica a călătorit până în Bălți (Republica Moldova) în căutarea bunurilor care îi aparțineau soțului ei, dar, din păcate, nu a reușit să recupereze nimic. Mai târziu, a aflat de la singurul supraviețuitor al masacrului din fosta URSS că soțul ei a murit în mod violent și că tancurile rusești au trecut efectiv peste soldații români.

Rămasă singură, cu un copil mic pe care a trebuit să-l crească, Viorica Hogaș a fost nevoită să își ia fiica și să părăsească casa, în contextul evacuărilor masive din zona Moldovei, care anticipau apropierea frontului. Timp de luni bune, mama și fiica au locuit în Oltenia, revenind acasă spre finalul războiului.

Cu încetarea războiului, o nouă nenorocire a lovit: foametea. Viorica Hogaș a muncit o vreme ca învățătoare la Udești și a crescut singurul ei copil așa cum a putut, chiar dacă au existat zile în care nu aveau ce pune în gură.

Despre aceste evenimente, Viorica Hogaș își amintea perfect la vârsta de 108 ani. În această etapă a vieții, se deplasa singură doar în anumite momente, folosind un baston.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News