„Se oferă un apartament de două camere, 66 de metri pătraţi, situat într-un bloc nou, în zona Militari, la demisol înalt şi sigur. Preţ: 122.000 de euro”.

„De vânzare aparta­ment cu două camere, 38 de metri pătraţi, în zona 13 Septembrie, aflat la demisol înalt, suficient de luminat, ceea ce reprezintă un factor important în cuan­tu­mul facturilor. Preţ: 50.500 de euro”.

„Se vinde o garsonieră în zona Gara de Nord, cu o suprafaţă de 35 de metri pătraţi, aflată la demisolul unui bloc cu două etaje. Este renovată şi izolată termic în anul 2021. Blocul a fost construit în 1947 şi nu prezintă risc seismic. Preţ: 51.900 de euro”.

„De vânzare, apartament cu trei ca­mere, 77 de metri pătraţi, semidecomandat, confort lux, demisol, anul construcţiei 2012, zona Bucureştii Noi, 88.500 de euro”.

Sunt câteva anunţuri extrase de pe site-urile care promovează proprietăţi imobili­are la vânzare în Bucureşti, relatează Observator. Demisolul este de ce­le mai multe ori prezentat ca „înalt”, „lu­mi­nos” şi „sigur”, deşi realitatea este că lu­mi­na nu ajunge prea uşor în astfel de locuin­ţe, fapt vizibil şi din fotografiile care însoţesc anunţurile. Iar în ceea ce priveşte siguranţa, aici nu ar trebui să existe diferenţe faţă de lo­cuinţele aflate la etaje superioare, dacă regu­lile sunt riguros respectate, spun specialiştii. „O casă cu demisol are un etaj parţial îngropat în pământ, însă nu mai mult de jumătate din el. Din punct de vedere legal, demisolul trebuie să aibă ferestre, deci să nu fie un spaţiu închis”, se explică într-un articol de pe platforma de imobiliare Storia.ro.

Principalul dezavantaj al unui astfel de apartament

Principalul dezavantaj al unei astfel de con­­strucţii, se mai arată în acelaşi articol, este riscul apariţiei de infiltraţii, în cazul în care hi­droizolaţia nu a fost realizată profe­sio­nist. În contextul recentelor cutremure care au avut loc în Turcia şi Siria şi care au dus la prăbu­şirea a sute de blocuri de lo­cuinţe, unele din­tre ele noi şi descrise de dezvoltatori ca fiind foarte rezistente, apare aceeaşi dilemă şi în ceea ce priveşte lo­cuinţele din România.

„Câteva principii care ar trebui res­pec­tate pentru blocurile care au apartamente aflate la demisol sunt asigurarea unei soluţii de fundare adaptate la calitatea terenului de fundare; respectarea distanţelor de eva­cu­are pe holurile comune şi folosirea mate­ria­lelor in­combustibile acolo unde este ca­zul; dimen­sio­narea spaţiilor astfel încât să se asigure suprafeţe suficiente în funcţie de destinaţie şi un volum suficient de aer; di­men­sionarea ferestrelor astfel încât să se asi­gure un ilu­minat natural suficient; asigu­rarea hidro, termo şi a fonoizolării cores­pun­zătoare”, spu­ne Dragoş Zaharia, proprietarul firmei de construcţii Ortogonal Construct. Alege­rea dezvoltatorilor de a construi lo­cuinţe la de­misol este cauzată de proble­ma densităţii ur­ba­ne în continuă creştere, adaugă el. Ast­fel, este dificilă asigurarea cumulată a tutu­ror con­diţiilor impuse de legislaţie pe tere­nuri mici, rămase libere în zonele aglomerate.

„E firesc să se construiască locuinţe la de­misol în aceste condiţii. Ele au de regulă un preţ mai mic pentru că există o serie de in­con­venienţe - lipsa priveliştii, imposibili­ta­tea asi­gu­rării balcoanelor/ logiilor, zgo­motul stra­dal - însă asta nu înseamnă că aceste ti­puri de lo­cuinţe nu trebuie să asigure condiţiile mini­me de calitate”, mai spune Dragoş Zaharia.

Surpriza vine atunci când experţii din do­meniul proiectării în construcţii spun că demisolul nici măcar nu ar trebui să fie locuit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News