"Simpla existenţă" a unor astfel de rapoarte nu are niciun temei legal, iar investigaţiile privind scurgerile de informaţii către presă au fost insuficiente, deoarece nu a fost audiat şi şeful poliţiei din Barcelona, "persoană-cheie în anchetă", a stabilit CEDO.

În februarie 2014, 33 de judecători catalani au redactat un manifest în care declarau că "având în vedere Constituţia şi dreptul internaţional, populaţia catalană are dreptul de a decide cu privire la independenţa Cataloniei".

După câteva săptămâni, cotidianul spaniol La Razon a publicat un articol intitulat "Conspiraţia a 33 de judecători separatişti", care conţinea date personale şi fotografii ale magistraţilor, provenite din baza de date a poliţiei.

Judecătorii au făcut o plângere penală, însă aceasta a fost respinsă de justiţia spaniolă. Ei s-au adresat şi Agenţiei de Protecţie a Datelor, demers care potrivit CEDO nu a fost urmat de o anchetă "aprofundată".

În continuare, 27 din cei 33 de judecători s-au adresat instanţei de la Strasbourg, reclamând că poliţia le-a întocmit fişe "în mod nejustificat", folosind fotografii aflate în posesia sa şi ajunse ulterior în presă. Ei au depus plângere şi pentru procedurile disciplinare împotriva lor.

Spania va trebui să achite fiecărui magistrat vizat despăgubiri morale de 4200 de euro şi cheltuieli judiciare de 3993 de euro, pentru încălcarea Articolului 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, referitor la protecţia vieţii private, relatează Agerpres. 

Persoanele cheie secesioniste, urmărite cu "Pegasus"

Grupul pentru drepturile informatice Citizen Lab a constatat că peste 60 de persoane apropiate de mişcarea separatistă din Catalonia au fost urmărite cu ajutorul spyware-ului Pegasus, produs de grupul NSO din Israel, transmite luni Reuters.

Printre cei vizaţi de programul spion se numără europarlamentari, alţi politicieni, avocaţi şi activişti.

Citizen Lab afirmă că dispozitivele ţintă au fost infectate cu Pegasus între 2017 şi 2020, după tentativa nereuşită a Cataloniei de a-şi declara independenţa. Grupul cu sediul în Toronto a precizat că nu a reuşit să stabilească în mod concludent autorii operaţiunilor de spionaj informatic, însă "dovezi circumstanţiale puternice sugerează o legătură cu autorităţile spaniole".

Șeful executivului catalan a rămas fără răspuns

Şeful executivului catalan, Pere Aragones, al cărui telefon a fost interceptat cu ajutorul Pegasus, a comentat pe Twitter că "este o ruşine de nejustificat", "un atac extrem de grav împotriva drepturilor fundamentale şi a democraţiei". El a apreciat că s-a depăşit astfel o "linie roşie" şi a cerut explicaţii din partea guvernului Spaniei.

Agenţia Reuters nu a reuşit să obţină o reacţie din partea cabinetului de la Madrid.

Ancheta Citizen Lab a început în 2020, după ce cercetătorii care lucrau cu serviciul de mesagerie instant al Facebook i-au avertizat pe mai mulţi deputaţi catalani, inclusiv pe Roger Torrent, preşedintele din acea perioadă al parlamentului regional, că telefoanele lor au fost penetrate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News