În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil.

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Bunavestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mântuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.

Buna-Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a oscilat la început. Astfel, unii o celebrau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna-Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului, dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna-Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie).

Tradiţii şi obiceiuri de Buna Vestire 25 martie

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Pasărea anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: "Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân' m-oi însura (mărita)?". Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se "ameninţau" cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News