Povestea celui mai căutat falsificator de acte din Europa pare desprinsă din filme. În iunie anul trecut, un bărbat a evadat din arestul poliției letone în tricou, pantaloni și cătușe. El își petrecea o a doua perioadă în închisoare și, în timpul unei vizite la tribunal, s-a strecurat pe o ușă de care nu știa nimeni. În următoarea lună a locuit cu mai multe femei, a făcut rost de bani și chiar de un camion cu care a încercat să fure utilajele pe care i le confiscase poliția. A reușit apoi să ocolească controalele la frontieră pentru a ajunge în Spania, unde s-a stabilit în Benalmádena (Malaga).
Acolo s-a întors la marea sa pasiune: falsificarea de documente. A achiziționat echipamente noi, și-a amenajat un laborator într-un apartament simplu și s-a apucat de treabă. Mai ales cărțile de identitate și permisele de conducere din țările UE, pe care le vindea infractorilor. Calitatea muncii sale a uimit poliția de pe întreg continentul.
"Nu mai văzusem niciodată așa ceva, cu o asemenea calitate. Falsul era aproape nedetectabil", spune Manuel Arias, inspector șef al grupului de investigare a fraudelor cu documente din cadrul Poliției Naționale. Această forță de poliție l-a arestat pe fugar în urmă cu câteva zile, în timp ce dormea în apartamentul său închiriat.
Cei mai specializați agenți de verificare documentară din Spania, Letonia și Polonia, care au colaborat la așa-numita Operațiune Riga, asigură că munca infractorului este aproape perfectă. Nici măcar cu o lupă nu au reușit să detecteze diferențele dintre cărțile de identitate sau permisele de conducere din țări precum România, Franța, Letonia, Republica Cehă, Belgia, Portugalia, Lituania sau Olanda. Făcea, de asemenea, carduri de sănătate, certificate de handicap, legitimații de presă sau certificate Covid.
Pentru el, își făcuse 25 de identități diferite - cu una dintre ele închiria apartamentele, cu alta făcea transporturile - și avea chiar și un permis de căpitan de iaht fals din partea comunității galiciene. La fel ca vechii marinari, își formase familii paralele în țări diferite. Personalitatea sa documentară multiplă l-a ajutat: soția și copiii din China, Germania și Letonia, cărora le-a oferit sprijin financiar.
La Benalmádena avea și o prietenă, arestată pentru colaborare. "Este o persoană foarte originală, sociabilă, cordială, capabilă să creeze legături cu oricine. Îi face pe toți să-l ajute", spune compatriotul său Maris Priednieks, șeful celei de-a treia unități de crimă organizată a poliției letone.
A fost necesară o inspecție detaliată a documentelor pentru a detecta falsitatea acestora. La prima vedere, singurul lucru care putea să atragă atenția celor mai specializați polițiști era sunetul pe care îl scoteau la cădere, ceea ce indica o compoziție mai ușoară decât cele reale, deoarece bărbatul acum arestat nu includea straturi metalice.
Pe lângă cei 10.150 de euro în numerar, au găsit în atelier 86 de documente false, dintre care opt pe numele său. În caietul de mostre pe care l-a arătat clienților, se repeta un nume, cel al actorului Brad Pitt. Fotografia și datele sale au fost incluse în documente franceze, românești, letone și bulgare, pe care le-a folosit ca exemplu de ceea ce știa să facă.
Se antrena în fiecare zi. "Credem că îi plăcea foarte mult această activitate, era un perfecționist", au declarat surse din acest caz pentru El Pais. Se crede că a folosit-o pentru a evita controalele faciale la frontieră. Poliția investighează dacă acesta a folosit-o pentru morphing, o tehnică informatică care permite transformarea fotografiei documentelor pentru a se substitui identităților.
Poliția letonă a fost cea care a avertizat poliția spaniolă, în iunie anul trecut, că fugarul, pe numele căruia era în vigoare un mandat european de arestare (MEA), s-ar putea ascunde în Spania. Ei vizau Costa del Sol, refugiul obișnuit al fugarilor, deoarece anonimatul este ușor de obținut. Transferurile de bani au fost cheia pentru a ajunge mai aproape de ascunzătoarea sa, care s-a dovedit a fi în Benalmádena. Acolo închiriase două apartamente, ambele umile, potrivit unor surse din cadrul poliției. Într-unul dintre ele locuia cu fata lui. În celălalt, aflat în apropiere și unde mergea zilnic cu bicicleta, își instalase un laborator de contrafacere. Într-un depozit a păstrat materialele necesare, achiziționate prin intermediul internetului. Tot de pe internet a învățat meseria sa. "YouTube", subliniază Priednieks. Infractorul a mărturisit că a făcut falsuri timp de 15 ani, mai scrie presa din Spania.
Sarcina sa a fost precisă la fiecare pas. Mai întâi a proiectat documentația pe calculator. Apoi a imprimat-o cu jet de cerneală de înaltă definiție, ceva ce poliția nu mai văzuse până atunci. El a folosit o ghilotină și un profilator pentru a tăia hârtia, a imprimat un cip și a plasat spatele și fața pe un card din PVC. A adăugat detalii cu cerneală ultravioletă folosind plăci de aluminiu proiectate manual și a uscat imprimarea cu lămpi cu LED. Apoi a aplicat holograme și straturi de materiale plastice, pe care le-a topit într-o presă termică și, în cele din urmă, le-a împachetat în vid. A fost nevoie doar să includă plăci metalice foarte subțiri pentru a face policarbonatul nedetectabil pentru ochii poliției.
Clienții săi îi scriau prin Telegram sau prin dark web, internetul întunecat folosit adesea de infractori. Ei au plătit între 500 și 800 de euro pentru fiecare document, un preț pe care agenții îl consideră "foarte ieftin" pentru calitatea ridicată a acestuia. Profilul cumpărătorilor a fost foarte variat: de la persoane care nu aveau permis de conducere și doreau să conducă până la migranți ilegali care doreau să traverseze și să rămână în Europa, sau chiar fugari; practic, pentru "orice infractor care are nevoie de o altă identitate", a declarat un polițist de frontieră polonez. În Polonia, el este căutat din 2019 pentru că ar fi colaborat cu o mafie implicată în trafic de persoane și în introducerea ilegală de persoane în Irlanda.
În Letonia a fost arestat în 2018 și a petrecut ceva timp în închisoare. A fost eliberat, s-a întors la fals, a fost arestat din nou și s-a întors la închisoare. În timpul unei vizite la tribunal cu escorta poliției, acesta a reușit să evadeze. Și, deși a reușit să dispară timp de mai bine de un an, în cele din urmă, poliția națională spaniolă l-a prins, în timp ce dormea, în apartamentul său de pe Costa del Sol. Unii dintre ofițerii care l-au arestat - în pat și în lenjerie intimă - spun că acesta a reacționat cu calm, dar că a fost surprins pentru că a crezut că nu-l va găsi nimeni în Benalmádena. Și că fața i s-a schimbat atunci când i s-au adresat cu numele său real și i-au spus că va fi trimis în Letonia. Cu toate acestea, autoritățile care se ocupă de acest caz preferă ca acesta să își ispășească mai întâi pedeapsa în Spania pentru activitatea sa pe teritoriul spaniol. El își va ispăși apoi pedeapsa în țara sa de origine, în temeiul mandatului european de arestare în vigoare. De asemenea, Polonia vrea să-l încarcereze ulterior.
Operațiunea, coordonată de Secția de Investigare a Fraudelor Documentare (SIFD) cu sprijinul Unității de Imigrare și Rețele de Fraude Documentară (UCRIF), al Serviciului de Supraveghere Vamală al Agenției Fiscale și al membrilor poliției letone și poloneze - care s-au întâlnit joi dimineață la Malaga - a fost unul dintre primele succese majore ale așa-numitului Punct Atena, înființat de Poliția de Imigrare și Frontiere în decembrie anul trecut. Acesta este un call center unde orice agent - și chiar și personalul băncii - poate consulta evoluția oricărui document de identitate a cărui veridicitate este pusă la îndoială. Prin telefon sau e-mail, responsabilii sistemului pot studia și compara rapid caracteristicile fiecărui document și pot ajuta polițiștii să afle dacă au de-a face cu posibile documente false.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News