O mare victorie a fost implementarea excepţiei iberice, prin care spaniolii au plătit un preţ înjumătăţit pentru curentul electric faţă de ceilalţi europeni.
Spania a avut un an sub semnul gestionării dublei crize, cea a pandemiei şi cea provocată de invazia rusească în Ucraina. Bugetul naţional a fost afectat de măsurile pe care le-a luat încă din timpul pandemiei. Venirea războiului a determinat prelungirea acestora şi deciderea altora noi, legate în special de preţul curentului electric, al combustibilului şi de inflaţia istorică. Trebuie menţionat că, încă de la început, Spania a avut o poziţie tranşantă şi fără echivoc în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.
Mesajul a fost repetat de nenumărate ori, fără nuanţe, nu numai de premier, ci şi de rege, miniştri şi de parlamentarii de toate culorile politice. Decizia a fost de sprijinire a guvernului de la Kiev. Au fost trimise ajutoare financiare, sanitare şi militare. Mai multe transporturi cu armament defensiv au zburat dinspre Peninsula Iberică spre teatrul de război.
În contextul războiului, summitul NATO de la Madrid a fost unul dintre cele mai importante din istorie. S-a stabilit, dacă mai era nevoie, că Rusia este potenţialul inamic cel mai puternic al ţărilor NATO, iar mesajul comun, pe lângă cel militar, avertizează Rusia că nu poate şantaja Vestul democratic cu resursele de gaz şi petrol. De aceea, Spania şi-a concentrat strategia pe devenirea unuia dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa gazului.
Capacitatea fără concurenţă de transformare a gazului lichid a fost un atu, însă lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-ar fi dorit Madridul. Proiectul Midcat, adică conducta care ar fi trimis gaz iberic în Europa, a fost abandonat din cauza opoziţiei Franţei. La întâlnirea de la finalul anului între premierii Sánchez şi Costa şi preşedintele Macron au stabilit însă realizarea altui proiect.
Este vorba despre un proiect care va transporta exclusiv hidrogen verde şi care va fi gata, în cel mai bun caz, la începutul lui 2030. Însă Spania a avut şi o mare izbândă: a impus, în ciuda opoziţiei marilor vecini din nord, aplicarea unui preţ maxim pentru gazul folosit la producerea de curent electric. Măsura s-a numit "excepţia iberică" şi, pentru că şi-a dovedit eficienţa, ea ar putea să nu mai fie excepţie, ci regulă, multe dintre ţări dorind acum aceeaşi strategie. Excepţia iberică a scăzut facturile spaniolilor de rând. Megawatt-ul oră a fost şi la jumătate din cât i-a costat pe germani sau pe francezi.
Spania a mai luat măsuri cu impact în bugetele cetăţenilor de rând. A redus TVA-ul pentru curentul electric, pentru gaz şi pentru alimentele de bază. A subvenţionat timp de 10 luni preţul litrului de motorină şi benzină cu 20 de cenţi. De asemenea, subvenţionează încă transportul în comun.
În cazul călătoriilor cu trenul al navetiştilor, aceasta ajunge şi la 100%. Adunate cu toate ajutoarele financiare directe acordate populaţiei şi firmelor, suma estimată pentru diminuarea efectelor crizei provocate de invazia rusă ajunge la 48,8 miliarde de euro. Este una dintre cele mai mari sume alocate de ţările europene. Toată lumea avertează că urmează un an complicat. Creşterea economică va fi, în cel mai optimist scenariu, de un punct peste zero. Războiul va fi unul de durată, iar în regat vor fi atât alegeri locale, cât şi naţionale, potrivit Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News