Aceste locuințe, dotate cu aer condiționat, balcon sau terasă și amplasate într-o zonă bine conectată la infrastructura de transport, au provocat nemulțumiri în rândul vienezilor, relatează publicația Krone. Apartamentele, care inițial au fost scoase pe piață pentru închiriere, s-au dovedit a fi prea scumpe pentru majoritatea localnicilor, declanșând un val de critici și proteste, atât la fața locului, cât și în spațiul public.

Controversa s-a intensificat odată ce Diakonie, o organizație caritabilă a bisericilor, a anunțat că a închiriat întreaga proprietate, în colaborare cu Fondul Social din Viena (FSW), pentru a oferi refugiaților recunoscuți o șansă de a se integra pe piața muncii și în societatea austriacă. Într-un context în care mulți vienezi se străduiesc să-și găsească locuințe accesibile, vestea că apartamentele nou-nouțe, cu toate facilitățile moderne, vor fi ocupate de refugiați a stârnit un val de nemulțumire.

„Mulți dintre noi nici măcar nu ne putem permite să visăm la astfel de condiții de locuit”, spune un locuitor al Vienei, referindu-se la costurile exorbitante ale chiriei. Potrivit unor surse, prețul inițial pentru un apartament de 65 de metri pătrați se ridica la 1377 de euro pe lună, în timp ce o garsonieră de 35 de metri pătrați era oferită la 876 de euro. Apartamentele mai mari, de 87 de metri pătrați, au fost estimate la aproape 2.000 de euro lunar. Aceste sume au fost considerate inaccesibile pentru majoritatea vienezilor, ceea ce a dus la eșecul campaniei de marketing inițiale.

În fața acestui impas, Diakonie și FSW au intervenit, oferind apartamentele refugiaților, care, conform organizației, își vor plăti singuri chiriile și costurile aferente. Cu toate acestea, scepticismul persistă printre vienezii care cred că li se ascunde ceva și statul este cel care va deconta facturile. Mulți dintre criticii proiectului se întreabă din ce resurse își vor permite refugiații să plătească aceste sume și ce parte din costuri va fi, în realitate, acoperită de contribuabili. Reprezentanții Diakonie au oferit răspunsuri vagi la întrebările presei, precizând că există o cerere de finanțare depusă la FSW pentru acoperirea costurilor legate de personal, chiria spațiilor de birouri și alte cheltuieli administrative. Deși nu este clar în ce măsură contribuabilii vor susține indirect acest proiect, se știe că FSW este finanțat din bugetul orașului Viena.

Migranții mai vechi nu-i vor pe migranții noi

Pe lângă indignarea generală, locuitorii unei clădiri municipale din apropiere, mulți dintre ei de origine migrantă, au început să strângă semnături pentru a opri proiectul. Aceștia se tem că prezența noilor refugiați va transforma zona într-un „hotspot” al problemelor sociale, amplificând tensiunile din comunitate. „Nu vrem un alt focar de tensiune în Favoriten”, se arată într-o petiție care poate fi semnată până vineri la o adresă din apropiere.

Partidul de dreapta FPÖ (Partidul Libertății din Austria), cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigrație, a anunțat la rândul său organizarea unor proteste împotriva acestui proiect. Aceștia susțin că proiectul subminează nevoile și drepturile cetățenilor austrieci, în favoarea unei politici de integrare pe care o consideră nerealistă și costisitoare.

Proiectul este planificat să dureze 18 luni, perioadă în care familiile de refugiați vor locui în aceste apartamente din Favoritenstrasse 185, după care vor trebui să se mute. Totuși, întrebările legate de sustenabilitatea financiară și de impactul social al acestei inițiative continuă să agite spiritele. Pentru mulți vienezi, acest proiect reprezintă un exemplu al unei politici sociale care favorizează refugiații în detrimentul localnicilor, iar răspunsurile evazive ale autorităților și ale organizațiilor implicate nu au reușit să calmeze nemulțumirile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News