În zonă a fost o furtună puternică, iar valurile au ridicat la suprafață sedimentele de pe fundul mării, în special argilă și nămol, care au făcut ca apa să capete culoarea galbenă. Fenomenul a putut fi observat în Crimeea, lângă orașele Sevastopol și Yevpatoria.

Biologul Adrian Bîlbă a explicat, la Digi24, cum a fost posibil să-și schimbe culoarea apa Mării Negre.  

"Nordul Mării Negre este puțin adânc. Vorbim de sudul Sevastopolului, sunt coaste litorale cu apă foarte putin adâncă, e o zonă secetoasă și când bate vântul, în mare se aruncă mii de tone de nisip și de praf. Acest praf se depune, iar atunci când marea se învolburează îl ridică. (...) Acum Crimeea suferă de seceta, iar în acest context de ariditate în ultimii ani a generat o cantitate mare de praf aruncată în apă.

Dacă, de exemplu, în zona noastră a Mării Negre apa este brună de la sedimentele aduse de Dunăre, sedimente pe bază mai mult de nămol, dincoace este vorba de un sediment argilos, care are culoarea gălbuie. Nu este nimic anormal, însă câteodată apar astfel de fenomene. Bate un vânt neobișnuit, marea se agită și ridică aceste sedimente. Nu este un fenomen frecvent, se întâmplă destul de rar".

În ceea ce privește un eventual pericol pentru vietățile marine, biologul a precizat că fauna este puțin afectată. 

"În acea parte, marea este foarte puțin sărată și vietățile marine sunt mai puțin reprezentate decât în zona de sud. În consecință, fauna de pe fundul mării este puțin afectată de aceste fenomene", a mai precizat biologul Adrian Bîlbă, la Digi24.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News