28 Martie 2025, 10:53
Poți descărca aplicația:
Poliția de Frontieră a justificat refuzul accesului prin „rațiuni de securitate”, invocând prevederile legale referitoare la intrarea străinilor pe teritoriul național.
Refuzurile de intrare au fost înregistrate pe parcursul mai multor zile, după cum urmează:
23 martie 2025: 15 cetățeni ai Republicii Moldova
24 martie 2025: 6 cetățeni ai Republicii Moldova
25 martie 2025: 7 cetățeni, dintre care 5 moldoveni
26 martie 2025: 5 cetățeni ai Republicii Moldova
Aceștia au încercat să ajungă în București prin mai multe puncte de trecere a frontierei de stat, însă fiecare tentativă a fost blocată de autorități. Într-un comunicat oficial, Poliția de Frontieră a precizat că toate persoanele vizate au fost informate despre motivele deciziei de interzicere a accesului, conform articolului 8, alineatul 4 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Totodată, măsurile au fost luate cu respectarea strictă a legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
Indivizii în cauză ar fi fost anterior implicați în misiuni de mercenariat sub comanda lui Horațiu Potra în Republica Democrată Congo. Acest aspect a ridicat suspiciuni serioase cu privire la intențiile lor în România, având în vedere conexiunile periculoase pe care le-ar fi avut cu structuri violente și destabilizatoare.
În ciuda acestor măsuri de securitate, aproximativ 1000 de susținători ai lui Călin Georgescu au reușit să se adune în Piața Constituției, unde au organizat o manifestație de amploare în onoarea acestuia. Evenimentul a fost susținut de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), însă a fost marcat de absența lui Călin Georgescu, care nu și-a făcut apariția și nici nu a transmis vreun mesaj de mulțumire până la finalul zilei. De asemenea, George Simion, președintele AUR, partidul care a organizat protestul, nu a rămas prea mult timp alături de participanți, ceea ce a stârnit nemulțumiri printre susținători.
Horațiu Potra este un personaj deja cunoscut autorităților, fiind considerat un actor principal în rețelele de mercenariat și trafic de influență. Potrivit anchetatorilor, gruparea sa a fost implicată în activități suspecte care vizau finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu și crearea unei organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob. În acest context, la sfârșitul lunii februarie, autoritățile au desfășurat 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, descoperind un adevărat arsenal de arme și muniții în locațiile utilizate de Potra și apropiații săi.
Printre obiectele confiscate se numără:
10 grenade defensive
19 grenade ofensive
1 lansator de grenadă
15 pistoale
6 pistoale mitralieră
1 pușcă mitralieră
De asemenea, într-un seif ascuns sub podeaua uneia dintre locuințe, anchetatorii au descoperit teancuri de bani și lingouri de aur, indicând o sursă considerabilă de finanțare a acestor activități ilicite.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, prelungirea cu 30 de zile a mandatelor de arestare pentru mai mulți membri ai rețelei lui Horațiu Potra. Astfel, Ioan Lup, Andrei Florin Lup și Manfred Ioan Hauptman vor rămâne în arest preventiv, în timp ce alți 11 suspecți sunt plasați în arest la domiciliu.
Horațiu Potra, fiul său Dorian Potra și un alt membru al familiei, Alexandru Potra, sunt în continuare dați în urmărire internațională. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi pus la cale un plan menit să genereze haos și instabilitate în urma anulării alegerilor prezidențiale, încercând să se infiltreze în protestele organizate imediat după acest eveniment politic.
Se presupune că strategia a fost stabilită într-o întâlnire clandestină desfășurată la ferma din Ciolpani, unde Georgescu și apropiații săi au conturat un plan detaliat de acțiune. Pe 8 decembrie 2024, Potra și mai mulți mercenari au fost identificați și interceptați de autorități în timp ce se deplasau spre București, pregătiți să își pună în aplicare obiectivele destabilizatoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
