În total, anchetatorii au descins în aproximativ 40 de locații. Printre cei vizați se află mai mulți avocați din Baroul București, dar și funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6. Ancheta este una amplă și se află în plină desfășurare.

Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General, procurorii Secției de urmărire penală au efectuat 37 de percheziții domiciliare, în două cauze distincte. Dosarele privesc fapte precum constituirea unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și informatic, uz de fals, divulgarea de informații nepublice și acces ilegal la sisteme informatice.

Rețeaua organizată obținea cetățenia română pentru "clienți" după ce aranjau actele ca să arate că ar fi provenit din descendenți persecutați 

Legea prevede că foștii cetățeni români, care au pierdut cetățenia fără vina lor, precum și descendenții acestora până la gradul al treilea, pot solicita cetățenia română. Aceștia pot păstra cetățenia străină și pot avea domiciliul atât în România, cât și în afara țării, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Este vorba, în special, despre descendenți ai foștilor cetățeni români din teritorii aflate, înainte de 28 iunie 1940, în componența României. Printre acestea se numără actuala Republică Moldova, regiunea Cernăuți sau zone din sudul Ucrainei. Cererile se redactează în limba română și se depun la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, fie direct în București, fie prin misiuni diplomatice sau oficii consulare.

Probele strânse până acum indică existența unui grup infracțional organizat, format în anul 2022 din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea stabiliți în România. Grupul ar fi fost sprijinit de avocați din Baroul București, dar și de traducători și notari publici.

Potrivit procurorilor, membrii rețelei aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date din Republica Moldova sau Ucraina. Acolo ar fi fost falsificate documente de stare civilă necesare pentru a demonstra o descendență românească. În unele cazuri, dosarele respinse inițial au fost completate rapid cu acte aparent emise de autorități străine. La ghișee au fost prezentate documente care aveau urme de tuș proaspăt, fapt care a ridicat suspiciuni serioase.

Anchetatorii nu exclud existența unor centre de falsificare a actelor chiar în București. Doar în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de cetățenie legate de activitatea grupului investigat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News