Andra Grosu, o româncă stabilită în Japonia de 20 de ani, patroana unui restaurant românesc de succes în Gifu, vorbește în cadrul emisiunii Departe de România despre cum merge afacerea sa, ce cred japonezii despre mâncarea românească și ce comandă cel mai des.

”Am avut posibilitatea să am acces la un spațiu pentru a deschide un restaurant. Și la început am început cu cu pur și simplu o cafenea pentru că nu știam cam cât de deschiși vor fi japonezii la mâncarea românească. În timp am renunțat la conceptul de cafenea și am rămas pe cel de restaurant românesc. 

Numele restaurantului are vreo semnificație anume ia și be nu știu dacă pronunț, trebuie să mă corectați sau da. Păi cum să nu? Eu vin din Iași și atunci IA și BB, Iași bea și cumva s-au legat caracterele japoneze de din întâmplare l-am descoperit eu", spune românca.

Yashibe - Ia și bea!

„Semnificația denumirii de Yashibe este de fapt, ”Ia și bea” pronunțat cu dialect moldovenesc, specific zonei de unde sunt, Iași. Din întâmplare l-am descoperit. Am o prietenă foarte, de foarte mulți ani, care are o agenție de marketing și am vorbit cu ea înainte să deschid restaurantul. Amândouă am ajuns la concluzia că ăsta e cel mai bun nume și am găsit caracterele japoneze potrivite pentru restaurant. Chiar dacă numele e în românește, e totuși scris în caractere japoneze.  În limba japoneză caracterele pe care l-am ales s-ar traduce ”departamentul poeziei de noapte”. Deci e cumva puțin diferit", mai spune Andra Grosu.

Ce spun japonezii despre mâncarea românească

"Japonezilor le place mâncarea românească, spre surprinderea mea. După ani de activitate, cred că japonezii încă descoperă mâncarea românească. Spun asta pentru că imaginea lor despre România în general e legată de Rusia și de mâncărurile grele și uleioase. Când vin la restaurant, prima lor reacției este „A fost mai ușor de mâncat decât mi-am imaginat”. 

Ce știu japonezii despre România și ce prejudecăți au 

"Cei mai în vârstă știu de Ceaușescu și de Comăneci. La ei, Nadia Comăneci a fost un fenomen extraordinar și încă mai este. Știu foarte mult despre fotbal și gimnastică în general. 

Sunt foarte mulți japonezi în ultimul timp care au călătorit în România, au fost în România chiar și recent sau au auzit despre România prin prisma studiilor sau prin prisma job-ului pe care îl au. În general, cei care călătoresc foarte multe în Europa sunt foarte interesați de România și de mâncarea noastră. Mulți japonezi chiar îmi spun că următoarea țară pe lista de vizitat este România", a mai spus românca, în cadrul emisiunii Departe de România. 

Ce mâncare românească preferă japonezii 

„Se comandă foarte mult sarmale, cârnați de casă, ciorbele. Nu mă așteptam să fie atât de populare. Și tochitura merge foarte bine. Mâncarea pe care eu o gătesc în general este puțin diferită de gustul românesc, doar că tochitura nu este la fel de prăjită ca în România. E o carne de porc fiartă în vin și prăjită puțin. E mai fragedă decât tochitura moldovenească pe care noi o știm, cu grăsime și cârnați. Cred că toată mâncarea pe care o fac este adaptată după gustul meu și după cum îmi place mie mâncarea românească.” 

„Având în vedere că locuiesc de 20 de ani în Japonia, bănuiesc că și gustul meu s-a schimbat. Dar ceea ce ține de afumătură, de carnea fumată, de cârnații de casă, aceștia sunt făcuți după rețetele românești și după rețetele tradiționale. Singura chestie care cred că e mai adaptabilă este cantitatea de sare și de ulei, nu pun atât de multă sare și nu pun atât de mult ulei, dar cred că ține mult și de gustul fiecăruia. 

Mi se pare mai normal să pui mai puțină sare, pentru că sunt foarte mulți japonezi care nu mănâncă sare și atunci prefer să-și adauge ei în preparatele după gust.”

„În general la restaurant, ca și clienți de zi cu zi sunt foarte mulți străini în americanii, elvețieni, italieni și foarte mulți japonezi. Dacă mă întrebați ca categorie de vârstă încep să vină, în general erau cam între 40 și 60, însă acum vin chiar de la 20 până la 60-70, deja ce trece de 70, nu cred că mai e pe gustul lor mâncarea românească. Bătrânii sunt mai  tradiționaliști, cum sunt seniorii până la urmă, în orice cultură și atunci le mai greu să se adapteze la ceva atât de nou.” 

E destul de greu să-i faci să vină o dată, să încerce bucatele românești. După ce au venit odată, marea majoritate a clienților, să știți că revin. Nu imediat, dar am clienți care vin o dată pe săptămână. Am clienți care vin o dată la două-trei luni. Am clienți care vin odată pe an. Pentru mine cel mai important este ca ei să revină.”, a mai spus Andra Grosu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News