Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, este un fost expert în dezvoltare durabilă, cu un trecut profesional la ONU. Georgescu a lăudat deschis politica lui Vladimir Putin, a minimalizat gravitatea pandemiei de Covid-19 și a propus o abordare bazată pe „înțelepciunea Rusiei” în politica externă.

Bruxelles-ul privește cu îngrijorare alegerile din România

Victoria lui Georgescu în primul tur și creșterea extremismului de dreapta sunt monitorizate atent de partenerii occidentali ai României. Bruxelles-ul se teme că țara ar putea urma exemplele Ungariei și Slovaciei, adoptând o poziție suveranistă care să slăbească unitatea UE.

Pentru NATO, România rămâne un pilon crucial pe flancul estic al alianței. Prezența unei mari baze militare NATO și rolul său strategic în sprijinirea Ucrainei prin transportul cerealelor și furnizarea de echipamente militare fac ca stabilitatea politică de la București să fie o prioritate.

Care sunt problemele și cum funcționează sistemul

Alegătorii din România sunt furioși. Principala lor preocupare este costul ridicat al vieții: țara de la Marea Neagră are cel mai mare procent de oameni expuși riscului de sărăcie din UE, cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar, de 8% din PIB.

Infrastructura învechită și serviciile de sănătate sunt, de asemenea, mari probleme. Analistul Valentin Naumescu a spus că victoria lui Georgescu reflectă „o dorință de vot de protest, de răzbunare, din partea unor oameni frustrați, furioși pe sistem”.

Elena Lasconi: o opțiune pro-europeană

Adversara lui Georgescu în turul doi este Elena Lasconi, o fostă jurnalistă și prezentatoare TV, care s-a afirmat ca lider politic în cadrul Uniunii Salvați România (USR). Cu o carieră politică solidă, inclusiv două mandate de primar într-un mic oraș, Lasconi reprezintă o poziție pro-UE, susținând creșterea cheltuielilor pentru apărare și combaterea influenței ruse.

Deși social conservatoare, Lasconi este văzută ca o candidată capabilă să aducă stabilitate și să mențină cursul pro-occidental al României. Sprijinul declarat al PNL pentru ea ar putea fi esențial în turul al doilea.

Alegerile parlamentare: ce se poate întâmpla

Duminica aceasta, România se întoarce la urne pentru alegerile parlamentare, care ar putea influența semnificativ viitorul politic al țării. PSD, condus de Marcel Ciolacu, rămâne favorit, cu aproximativ 30% în sondaje, urmat de AUR (21%), USR (17%) și PNL (14%).

Rezultatul prezidențialelor ar putea genera un efect în lanț. Dacă Georgescu își păstrează susținerea puternică, partidele tradiționale ar putea pierde teren în fața formațiunilor de extremă dreaptă, precum AUR și SOS România.

PSD și PNL ar putea avea dificultăți în formarea unei coaliții, mai ales în condițiile în care relațiile dintre ele s-au deteriorat. UDMR, reprezentând minoritatea maghiară, ar putea deveni din nou un partener esențial pentru atingerea unei majorități parlamentare.

România intră într-o perioadă decisivă, cu turul doi al prezidențialelor programat pe 8 decembrie. Rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale vor modela direcția țării pentru următorii ani. În cazul unei victorii a lui Georgescu, România ar putea experimenta o schimbare radicală de paradigmă politică, punând în pericol relațiile sale tradiționale cu UE și NATO.

Deși analiștii consideră improbabil ca un candidat ultranaționalist să câștige turul al doilea, primul tur a demonstrat că nimic nu este imposibil în politica românească. Rămâne de văzut dacă alegătorii vor alege să își exprime din nou furia sau să se reîntoarcă la partidele tradiționale pentru stabilitate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News